Principalele companii de tutun din România - BAT, JTI, Philip Morris și Imperial Tobacco - au transmis Guvernului, Parlamentului și ministerelor implicate o scrisoare în care atenționează asupra efectelor negative ale propunerii Finanțelor de creștere a accizelor aplicate produselor din tutun, avertizând că va conduce la o creștere a "pieței negre", un semnal negativ foarte puternic și din perspectiva integrării României în spațiul Schengen, iar Guvernul riscă să piardă lupta cu contrabandiștii.
Majorarea accizelor la țigări a fost vehiculată în ultima perioadă printre măsurile, foarte multe, analizate de Ministerul Finanțelor pentru creșterea veniturilor la buget. Guvernul are probleme în ce privește finanțele, iar industria tutunului, unul dintre contribuabilii importanți, intră mereu în vizorul autorităților în astfel de momente. În rândul guvernanților, majorarea accizelor la țigări pare să fie percepută ca o măsură care auce rapid bani și ușor de susținut în spațiul public.
Mesajul integral
În atenția:
Domnului Marcel Ciolacu, Prim – Ministrul României
Domnului Nicolae Ciucă, Președintele Senatului României
Domnului Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne
Domnului Marcel-Ioan Boloș, Ministrul Finanțelor
Domnului Ștefan Radu Oprea, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
Domnului Florin-Marian Spătaru, Consilier de Stat în cadrul Guvernul României
Subiect: Punct de vedere referitor la propunerea Ministrului de Finanțe de creștere a accizelor aplicate
produselor din tutun
Stimate Domnule Prim-Ministru,
Stimate Domnule Președinte al Senatului,
Stimați Domni Miniștri,
Stimate Domnule Consilier de Stat,
Ne adresăm dumneavoastră având în vedere discuțiile apărute în spațiul public cu privire la intenția Ministerului de Finanțe de a crește substanțial și peste noapte accizele aplicate produselor din tutun, fără a ține cont de Calendarul de acciză adoptat în urmă cu doar 12 luni sau de impactul pe care o astfel de decizie l-ar avea asupra celor 5,5 milioane de consumatori români, asupra companiilor corecte și veniturilor bugetare.
Companiile BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco, care dețin circa 95% din piața legală a produselor din tutun din România, reprezintă un pilon principal pentru economie, buget și exporturi și au demonstrat de-a lungul anilor că sunt parteneri constanți și solizi ai statului român.
Numai în anul 2022, cele 4 companii au virat la bugetul statului român circa 20 de miliarde lei, suma reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții. Mai mult, veniturile încasate din accizele aplicate produselor din tutun s-au situat pe un trend crescător în ultimii 5 ani. Potrivit ultimei execuții bugetare,
veniturile provenite din accizele pe tutun au crescut cu 22%, fiind singurele care au avut o evoluție foarte bună, în condițiile în care veniturile din accizele pe energie au rămas în zona negativă. Evoluția se datorează atât menținerii la niveluri ridicate a volumelor țigaretelor și produselor din tutun încălzit comercializate în România (țigaretele reprezentând peste 95% din totalul produselor din tutun și cu nicotină comercializate în țara noastră), concomitent cu creșterea anuală predictibilă a valorii accizei aplicabile, dar și scăderii graduale a comerțului ilicit cu acest tip de produse.
Pe plan local BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco angajează direct aproape 6.000 de salariați, având în România trei fabrici și creează o valoare adăugată semnificativă pe lanțul comercial. În 2020, România a devenit al doilea producător european de țigarete, după Polonia și la egalitate cu Germania.
Potrivit INS, în 2022 totalul exporturilor de produse din tutun a fost de circa 1,5 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa 1,1 miliarde de euro.
Pentru a putea continua această tendință ascendentă, inclusiv a contribuțiilor la bugetul de stat, producătorii și importatorii de produse din tutun și nicotină au nevoie de predictibilitate a cadrului de reglementare și a celui fiscal, precum și de un dialog constant și coordonat cu autoritățile relevante în vederea dezvoltării unui cadru legislativ coerent, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.
O situație în care dialogul dintre autorități și mediul de afaceri este vital este cea menționată mai înainte referitoare la decizia Ministerului de Finanțe de a nu ține cont de Calendarul de acciză adoptat în urmă cu doar 12 luni, afectând astfel puternic cei 5 milioane de consumatori români, companiile corecte și veniturile bugetare.
Trebuie spus de la bun început că românii plătesc deja cele mai mari taxe aplicate produselor din tutun dacă se ține cont de puterea de cumpărare
Pentru a-și putea cumpăra un pachet de țigări, un român trebuie să lucreze de două ori mai mult decât cetățeanul european mediu, decât un grec sau decât un italian, de 3 ori mai mult decât un german sau un olandez și de 5 ori mai mult decât un luxemburghez (a se vedea Anexa).
În august 2022, Guvernul României a adoptat un Calendar de acciză care acoperă perioada 2022-2026 și care prevede creșteri sustenabile anuale asupra tuturor categoriilor de produse cu nicotină.
Toate măsurile adoptate atunci au fost discutate în mod transparent cu mediul de afaceri, astfel încât soluțiile propuse de către Ministerul de Finanțe să producă efecte benefice pentru bugetul de stat, fără a periclita consumatorii români și investițiile companiilor producătoare.
Nu trebuie uitat că, pe fondul acestui Calendar echilibrat de creștere a accizelor, piața neagră a atins un minim istoric de doar 7,1% în 2022, în timp ce veniturile bugetare au crescut. În ciuda faptului că în prima jumătate a anului 2023, autoritățile responsabile direct de combaterea contrabandei au reușit să captureze de două ori mai multe țigarete ilegale decât în aceeași perioadă a anului trecut, nivelul contrabandei a crescut în primul semestru al acestui an cu peste 1,3 puncte procentuale față de media anului trecut.
În acest context, orice creștere a taxării dincolo de Calendarul agreat va conduce la o creștere a pieței negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părților implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare și lanțurile lor de aprovizionare și distribuție. Nu trebuie uitat că prețul mediu al unui pachet de țigarete comercializate în România este de 22 de RON, în timp ce în Ucraina același pachet se vinde cu 12 RON, în Moldova cu 11 RON, în Bulgaria cu 14 RON. Din cauza acestor diferențe mari de preț, toate aceste țări cu care România are granițe sunt surse inepuizabile de țigarete de contrabandă. Creșterea pieței negre va fi un semnal negativ foarte puternic și din perspectiva integrării României în spațiul Schengen!
Guvernul riscă să piardă lupta cu contrabandiștii și să inverseze trendul de reducere a pieței negre prin introducerea unei taxări nesustenabile, care va împovăra consumatorii dincolo de orice prag de suportabilitate.
Cea mai recentă creștere a accizei a fost efectuată abia acum patru luni, la 1 aprilie, în conformitate cu
Calendarul adoptat în luna iulie 2022, care a consemnat prima creștere în luna august a anului trecut.
Într-un singur an, acciza la țigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creștere de 11%. O nouă creștere ar fi a treia într-un singur an!
O creștere cu 10% a accizei aplicate produselor din tutun va anula calendarul adoptat anul trecut și se va adăuga creșterii de 31 RON implementate deja în cursul acestui an. Ministerul Finanțelor speră probabil că o astfel de creștere va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat. Conform estimărilor noastre, în situația ideală în care contrabanda ar rămâne la un nivel constant, măsura propusă de către Ministerul de Finanțe ar aduce un plus de 400 de milioane de lei.
Totuși, în realitate, estimăm că o parte dintre consumatori se vor îndrepta către traficul ilicit, ceea ce va avea un efect direct asupra încasărilor la bugetul de stat. Dacă doar două puncte procentuale din volumele de țigarete comercializate legal se vor muta în zona pieței negre, beneficiul real al statului din măsura propusă va fi de doar 150 de milioane lei, plătite cu distrugerea încrederii investitorilor în stabilitatea fiscală legislativă din România. În contextul în care nivelul pieței negre va continua să crească până la nivelul de 16%, așa cum a fost în perioada 2014-2018, statul nu va avea nimic de câștigat în urma acestor măsuri, în timp ce companiile corecte și consumatorii vor fi afectați.
Reamintim că, în ianuarie 2010, contrabanda a ajuns la 36,2%, după trei creșteri într-un an, excesive și neplanificate. Deși calculele autorităților de atunci estimau o creștere a veniturilor bugetare, în fapt s-a produs o gaură la buget de peste un miliard de euro. Sperăm ca noul guvern să nu repete această greșeală, mai ales acum, când se înregistrează o ușoară scădere a pieței negre, după majorările consecutive ale contrabandei înregistrate din noiembrie 2022 până în martie 2023. Nu în ultimul rând, începând din 2010, contrabanda a fost considerată prioritate pe agenda CSAT. Cu atât mai mult în contextul actual, cu un război la granițe și discuțiile referitoare la Schengen, România nu își permite să aibă prețuri mult mai ridicate decât în țările din jur!
Vă asigurăm că reprezentanții companiilor din industria tutunului din România își doresc un dialog permanent, transparent și constructiv cu autoritățile pentru a dezvolta un cadru legislativ și fiscal coerent. Obiectivul comun este acela de a păstra sustenabilitatea veniturilor bugetare și buna funcționare a companiilor corecte, care fac investiții în România și își plătesc integral taxele și impozitele.
De aceea, considerăm necesar ca principalele companii producătoare din industria tutunului să fie consultate în procesul de luare a deciziilor, astfel încât prevederile legislative și fiscale să țină cont de nevoile și realitățile pieței legale din România, fără a distorsiona buna funcționare a acesteia.
Ne exprimăm speranța că Guvernul României va menține neschimbat Calendarul existent de acciză și va continua implementarea unor politici fiscale predictibile, rezistând tentației unor venituri iluzorii, permițând astfel companiilor corecte să își continue investițiile în România.
Vă stăm la dispoziție pentru a dezvolta aceste subiecte într-o întrevedere comună, în funcție de
disponibilitatea agendelor dumneavoastră.
Accizele la țigări au fost majorate deja de două ori din vara anului trecut, cel mai recent în aprilie, iar o nouă creștere acum ar fi a treia într-un interval de 12 luni, a atras atenția, ieri, JTI, una dintre companiile importante din industria tutunului active pe piața locală. Potrivit acesteia, nivelul accizelor din România este deja unul foarte ridicat comparativ cu regiunea, peste Ungaria, Polonia, Bulgaria, Republica Moldova sau Serbia, și, raportat la puterea de cumpărare, țigările sunt semnificativ mai scumpe pentru români decât pentru germani sau italieni.
O creștere de trei ori a accizelor într-un interval atât de scurt a avut loc și în 2010, în plină criză financiară, când Guvernul avea, la fel, nevoie foarte mare de bani. Majorarea accizelor nu a adus la momentul respectiv bani la buget, cum se aștepta Guvernul, ci din contră, a încurajat piața neagră, iar bugetul a pierdut bani.
JTi atrage atenția autorităților că există deja un calendar pentru majorarea anuală a accizelor, stabilit pe o perioadă de cinci ani.
JTI semnalează că intențiile Guvernului de a crește acciza la țigarete vor duce la creșterea abruptă a pieței negre, în condițiile în care raportat la puterea de cumpărare, un pachet de țigarete costă în România de patru ori mai mult decât în Luxemburg și dublu față de Germania, Italia, Spania, Olanda.
Potrivit companiei, în România, PIB-ul pe cap de locuitor este cu 23% sub media europeană, conform ultimelor date Eurostat. Ponderea prețului unui pachet de țigarete în venitul mediu zilnic disponibil este de 20%, aproape cât ponderea din Irlanda, unde sunt cele mai scumpe țigări și mai mare decât cea din Franța, aceste două țări înregistrând cele mai mari accize la țigarete. În Germania, procentul este mult sub cel din România - 9,3%, Polonia - 12,3%, Ungaria 17,7%. Altfel spus, cu venitul zilnic disponibil, se pot cumpăra în România aproape 5 pachete de țigări, în Germania - aproape 11 pachete, în Italia - 10, în Spania - 9, iar în Luxemburg peste 20.
„Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la intențiile de a crește acciza la țigarete în condițiile în care actuala Coaliție a adoptat în luna iulie a anului trecut un Calendar pe cinci ani pentru toate produsele din tutun. Calendarele erau menite să consolideze veniturile bugetare și să confere predictibilitate atât acestui sector economic deosebit de important pentru economia României, cât și bugetului țării", declară Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI.
Cea mai recentă creștere a accizei a fost efectuată în urmă cu patru luni, la 1 aprilie, în conformitate cu Calendarul adoptat în iulie 2022, care a consemnat prima creștere în luna august a anului trecut. Într-un singur an, acciza la țigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creștere de 11%. O nouă creștere ar fi a treia într-un an.
De precizat că România a atins nivelul minim de 90 euro/mia de țigarete, prevăzut prin Directiva UE 64/2011 în anul 2015, cu trei ani înainte de termenul prevăzut de actul normativ european. În prezent, nivelul accizei minime la țigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală și de Est - 126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria - 98 euro, Polonia - 107 euro, cu diferențe semnificative față de țările vecine non - UE: în Serbia, acciza minimă este 75 euro, iar în Moldova 48 euro. Doar Cehia înregistrează un nivel mai ridicat (140 euro) și Slovenia ușor peste nivelul accizei minime din România (131 euro).
„Reamintim că, în ianuarie 2010, contrabanda a ajuns la 36,2%, după trei creșteri într-un an, excesive și neplanificate. Deși calculele autorităților de atunci estimau o creștere a veniturilor bugetare, în fapt s-a produs o gaură la buget de peste un miliard de euro. Sperăm ca noul guvern să nu repete această greșeală, mai ales acum, când se înregistrează o ușoară scădere a pieței negre, după majorările consecutive ale contrabandei înregistate din noiembrie 2022 până în martie 2023", a adăugat reprezentantul JTI.
Piața tutunului este inelastică, iar când taxele cresc brusc și fără corelare cu veniturile, fumătorii se orientează spre variantele mai ieftine, de contrabandă.
Potrivit JTI, exemplul Franței este concludent. După mărirea abruptă a accizelor, piața neagră din Hexagon a ajuns la 32% în 2022. Spre deosebire însă de Franța, România are de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, iar la graniță este război. Creșterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranței naționale, mai ales în contextul discuțiilor referitoare la Schengen. Rutele folosite pentru contrabanda cu țigarete pot fi utilizate și pentru traficul ilegal cu migranți sau arme. În 2010, contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT, fiind în prezent inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării.
