Imprimeria Națională primește competențe pentru "gestionarea formularelor electronice de declarare și plata a impozitelor". Guvernul va putea cere la fondul de rezervă sumele de 10% din cheltuieli indisponibilizate de ordonatorii de credite

Activitățile derulate de Imprimeria Națională vor fi extinse pentru a include "gestionarea formularelor electronice de declarare și plata a impozitelor, taxelor și a celorlalte creanțe datorate bugetului de stat", precum și "gestionarea/dezvoltarea programelor informatice", prevede un proiect ce OUG pregătit de Ministerul Finanțelor. De asemenea, proiectul prevede ca Guvernul să poată solicita ordonatorilor de credite să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în termen de o zi de la solicitarea Ministerului Finanțelor, creditele de angajament și creditele bugetare reținute în proporție de 10%, în conformitate cu Legea privind finanțele publice.

O altă măsură vizează exceptarea Autorității de Supraveghere Financiară de la unele măsuri adoptate anul trecut pentru reducerea cheltuielilor în sectorul public, astfel încât să nu dispară unele posturi de conducere din cauza desființării de posturi vacante. De asemenea, proiectul include și prevederi pentru plata de despăgubiri de 42,2 milioane de euro unor companii care au câștigat un proces la ICSID împotriva României, în dosarul certificatelor verzi.

Ministerul Finanțelor nu explică ce obiectiv are extinderea activității Imprimeriei Naționale și la formularele electronice de declarare și plata a impozitelor, domeniu gestionat în prezent de către Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), din subordinea ministerului.

Având în vedere că Guvernul va putea prelua la fondul de rezervă și va putea, în consecință, realoca sumele reprezentând creditele de angajament și creditele bugetare reținute în proporție de 10%, în conformitate cu Legea privind finanțele publice, executivul ar putea decide să evite rectificările bugetare și în acest an, similar cu anul trecut.

CITEȘTE ȘI Datoria statului a crescut puternic, la un nou nivel record. Îndatorarea a depășit 52% din PIB

Activității noi pentru Imprimeria Națională

• gestionarea/dezvoltarea programelor informatice;
• gestionarea formularelor electronice de declarare și plata a impozitelor, taxelor și a celorlalte creanțe datorate bugetului de stat; 
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a pașapoartelor electronice (diplomatice, de serviciu și simple);
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a permiselor de ședere și a documentelor de călătorie care se eliberează străinilor, inclusiv a permiselor de mic trafic de frontieră;
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a colantului uniform de viză;
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a pașapoartelor temporare;
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a titlurilor de călătorie pentru cetățenii români;
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a titlurilor de călătorie provizorii pentru cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene;
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a colantelor pentru vize biometrice;
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a formularelor pentru aplicarea vizei volante;
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a altor documente ale căror specificații tehnice sunt clasificate «secret UE»."
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților de identitate provizorii și a dovezilor de reședință;
• producerea, cu titlu de exclusivitate, a cărților de rezidență;

Ținând cont de faptul că activitatea CN Imprimeria Națională vizează inclusiv interesul cetățenilor, contribuind totodată și la îndeplinirea obligațiilor asumate de România, potrivit calității sale de stat membru al Uniunii Europene, este necesară asigurarea unui cadru care să permită acționarului modificarea cu celeritate a actului constitutiv prin hotărâre a adunării generale a acționarilor, nu numai pentru punerea în aplicare a unor acte normative incidente ci și pentru situații ce țin de oportunitatea dezvoltării întreprinderii publice și asigurarea unui cadru managerial adecvat. Astfel se impune abrogarea Anexei la OUG 199/2000, respectiv a Statutului CN Imprimeria Națională, astfel încât Acționarii își poată exercita prerogativele prevăzute în Legea societăților, fapt ce constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată. Totodată, având in vedere faptul că activitatea Companiei Naționale Imprimeria Națională vizează interesul public național, în decursul timpului, în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România, potrivit calității sale de stat membru al Uniunii Europene, legiuitorul a adăugat prin legi speciale o serie de obiecte noi de activitate, fiind astfel necesară o corelare a actului normativ de înființare a CNIN cu toate modificările legislative ulterioare survenite.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Hidroelectrica a dat în judecată Fiscul pentru supraimpozitare retroactivă

Exceptarea Autorității de Supraveghere Financiară de la reducerea numărului de posturi de șefi

Proiectul prevede exceptarea Autorității de Supraveghere Financiară de la de aplicarea art. XVII din Legea nr. 296/2023. Articolul respectiv vizează eliminarea posturilor vacante și reorganizarea, în consecință, până la 30 iunie 2024 a structurilor instituțiilor publice.

În prezent, arată Ministerul Finanțelor, la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară sunt 66 funcții de conducere reprezentând aproximativ 12% din numărul total de 545 posturi aprobate. În luna noiembrie ca un prim pas în implementarea prevederilor Legii 296/2023 au fost desființate 52 de posturi (total posturile vacante la acel moment) dintre care 48 funcții de execuție și 4 funcții de conducere. Legea nr. 296/2023, instituie printre altele, restricții în ceea ce privește posturile vacante sau structurile organizatorice de la nivelul operatorilor economici cu capital deținut majoritar/integral de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale similar sistemului autorităților administrației publice.

Eliminarea posturilor vacante ar fi condus la necesitatea eliminării unor posturi de șefi.

Ce prevede Legea 296 privind reorganizarea instituțiilor de stat

Prin Legea 296/2023 au fost reglementate, printre alte măsuri fiscal-bugetare, următoarele:

• diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică,
• desființarea posturilor vacante din statele de funcții aprobate la data intrării în vigoare a legii,
• desființarea funcției publice de conducere de șef birou și a structurilor funcționale de tip birou începând cu data de 01.11.2023,
• majorarea normativelor de personal în sensul în care pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală, structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:
  • serviciu - minim 10 de posturi de execuție,
  • direcție - minim 20 de posturi de execuție,
  • direcție generală - minim 35 de posturi de execuție,
• modificarea numărului total al funcțiilor publice de conducere din cadrul autorității sau instituției publice, respectiv diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere, în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Rompetrol a atacat în instanță suprataxa de solidaritate impusă petroliștilor

Guvernul ia la Fondul de rezervă banii păstrați de ordonatorii de credite pentru rectificare

• Se propune ca, în anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în termen de o zi de la solicitarea Ministerului Finanțelor, creditele de angajament și creditele bugetare reținute în proporție de 10%, în conformitate cu Legea privind finanțele publice. De asemenea, se creează temeiul legal ca din fondurile prevăzute la titlurile aferente proiectelor cu finanțare externă să poată fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului economiile înregistrate în cursul exercițiului bugetar.
  De asemenea, se autorizează ordonatorii principali de credite să efectueze virări de credite de angajament și credite bugetare neutilizate între titlurile 56 ”Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare", 58 ”Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020”, 60 ”Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR” și 61 ”Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”, fără afectarea totalului sumelor reprezentând finanțare externă nerambursabilă aprobate la aceste titluri de cheltuieli.

Plata a 42,2 milioane de euro unor companii care au câștigat un proces la ICSID împotriva României

La data de 20 februarie 2024, Tribunalul arbitral a emis hotărârea în cadrul arbitrajului investițional, prin intermediul căreia a stabilit următoarele:

• Obligă România la plata către reclamanți a sumei de 42,2 milioane de euro, cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciile pe care le-au suferit ca urmare a încălcării de către România a articolului 10 alin.(1) din TCE, inclusiv a dobânzilor anterioare începând cu data de 1 ianuarie 2022;
• Obligă România să plătească dobânzi ulterioare pronunțării pentru suma de 42,2 milioane euro, la o rată variabilă a dobânzii Euribor pe an, care nu este mai mică de 0%, plus o marjă de 3%, compusă anual, de la 1 ianuarie 2022 până la satisfacția deplină și finală a hotărârii de către România;
• Obligă România la plata către reclamanți a sumei de 600.000 dolari în costuri de arbitraj și a cheltuielilor de apărare de 3,24 milioane dolari și 525.000.euro;
• Obligă România să plătească dobânzi ulterioare pronunțării pentru sumele de 3,24 milioane dolari și 525.000.euro la o rată variabilă a dobânzii pe an Euribor nu mai mică de 0%, plus o marjă de 3%, compusă anual, de la 30 de zile de la emiterea prezentei hotărâri până la satisfacția deplină și finală a hotărârii de către România.

La data de 21 februarie 2024 Ministerului Finanțelor i-a fost comunicată Hotărârea Arbitrală pronunțată în dosarul ARB 18/19, astfel că suma stabilită de Tribunalul arbitral nu a fost prevăzută la momentul adoptării Legii bugetului de stat pe anul 2024.

Dosarul vizează despăgubiri solicitate de mai multe companii care au investit în sectorul energiei regenerabile din România bazându-se pe cadrul normativ existent la acea dată (România se angajase că va acorda 6 Certificate verzi pentru fiecare MWh de energie electrică generată de un producător, pe o perioada de 15 ani, plus alte beneficii) un cadru normativ destul de profitabil pentru investițiile planificate de aceștia. Reclamanții au acuzat că, începând cu jumătatea anului 2013, România a implementat o serie de acte normative care au distorsionat și distrus într-un mod progresiv piața certificatelor verzi.

Ministerul Finanțelor propune acum, prin proiectul de OUG modificarea legislației în vigoare, astfel încât Ministerul Finanțelor să poată asigura plata sumelor stabilite prin hotărâri arbitrale.

CITEȘTE ȘI Ciolacu: Avem cea mai mare evaziune din Europa și cele mai mici taxe. Ceva nu funcționează

Alte măsuri prevăzute de proiectul de ordonanță

• Se crează cadrul legal ca prin Memorandum aprobat de Guvernul României să fie exceptați unii operatori economici de la aplicarea prevederilor Capitolului III - Măsuri de disciplină economico-financiară din Legea nr. 296/2023, pe baza analizelor efectuate, din care rezultă afectarea negativă a activității acestora datorită necorelării prevederilor Legii nr. 296/2023 cu prevederile cuprinse în alte acte normative de forța legii și/sau cu aquisul comunitar, acordurile internaționale sau după caz, standardele/cerințele internaționale tehnicoorganizatorice, precum și pentru respectarea condițiilor care țin de funcționalitatea proiectelor implementate sau aflate în implementare din fonduri externe nerambursabile.
• Propunerea de completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică este justificată de necesitatea de a reflecta, la nivelul legislației primare, organizarea în mandat a activităților specifice pieței primare și/sau secundare a titlurilor de stat. În ceea ce privește Banca Națională a României, având în vedere principiul consacrat prin art.130 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), convențiile încheiate cu Ministerul Finanțelor nu afectează independența băncii centrale, care este astfel abilitată să stabilească regulile privind condițiile de acces ale participanților și de derulare a operațiunilor cu titluri de stat pe piețele pe care le administrează.
  De asemenea, în cazul utilizării instrumentelor financiare derivate, pentru a acoperi situațiile în care sumele aferente emisiunii nu intră în timp util în contul Ministerului Finanțelor de la BNR, pentru a putea fi transferate contrapartidelor sau pentru situațiile în care transferurile nu pot fi efectuate în timp util, este necesară crearea bazei legale pentru utlizarea de sume din bufferul în valută pentru reîntregirea în valută a valorii nominale a emisiunii.
• Se propune modificarea prevederilor OUG nr. 124/2021, astfel încât să fie asigurată implementarea unor proiecte finanțate din PNRR și fonduri naționale.
• În vederea evitării existenței unui paralelism legislativ, cu privire la mecanismul de alimentare a Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, se propune abrogarea prevederilor alin. (2) și (3) ale art. 35, precum și a art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024.