Litoralul se confruntă cu cea mai gravă criză de forță de muncă din ultimii 28 de ani, 99% dintre hotelurile și restaurantele de la malul mării având un deficit de angajați de peste 50% cu puțin înainte ca sezonul estival să înceapă, susține Mohammad Murad, cel mai mare investitor de pe Litoral și președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Atât de mare este lipsa de personal pe litoralul românesc, încât hotelierii nu mai găsesc cameriste nici cu un salariu net de 500 de euro la hotelurile de trei stele, plus taxe, plus mâncare, iar un bucătar bun nu acceptă un salariu mai mic de 3.000 de euro, susține Murad. "De disperare, o să ajungem să angajăm tractoriști pe posturile de bucătari și cameriste", se plânge omul de afaceri.
Anca Nedea, noul director executiv al Organizației Patronale Mamaia-Constanța, din care fac parte hoteluri, cluburi, baruri, restaurante și structuri de agrement, spune că, în sezonul trecut, nu puține au fost cazurile în care cameristele din hoteluri, pentru a putea fi păstrate, au fost plătite cu 3.000 de lei net pe lună, la care s-au adăugat mâncarea și transportul.
În acest context, Murad estimează că multe dintre afacerile de pe litoral vor fi închise, iar cele care vor rămâne vor avea o calitate scăzută a serviciilor, lucru care va afecta în primul rând turiștii, în contextul în care destinațiile interne au fost mai căutate în ultimii ani. "99% din hotelurile și restaurantele de pe Litoral au deficit de jumătate din personalul necesar. În toată economia privată românească, din studiile noastre, ale patronatelor, este un deficit de personal de cel puțin 350.000 de angajați, dar turismul, unde salariile sunt mai mici, este cel care suferă mai tare", mai spune șeful FPTR.
"Sunt operatori de restaurante de succes care refuză să mai preia alte unități sau să se ocupe de managementul lor, să le închirieze de la cei care nu le mai pot administra, iar refuzul are la bază un singur motiv: știu că nu vor găsi personal suficient. Acele restaurante sunt condamnate să rămână închise peste vară", arată Anca Nedea.
Atât Murad, cât și Nedea apreciază că soluția pentru rezolvarea crizei este ca statul să deschidă urgent piața de forță de muncă, care în acest moment asigură dreptul de emitere a doar la 10.000 de permise de muncă din străinătate. În plus, și limita minimă de 500 de euro net care trebuie asigurată pe cartea de muncă unui angajat străin îi încurcă pe operatorii din turism.
"O cameristă, cu tot cu taxele plătite, ajunge să-l coste pe un hotelier mai mult de 1.000 de euro pe lună", afirmă Anca Nedea. Trecerea taxelor de la angajat la angajator, cumultată cu mărirea salariilor la stat, îi face pe mulți din sectorul privat să viseze și să încerce să devină bugetari. "Statul ne face cea mai mare concurență nouă, celor din sectorul privat. Orice persoană care vrea să muncească are ca primă variantă statul, pe locul doi e plecarea în străinătate și abia pe locul trei suntem noi, cei din sectorul privat. Traversăm cea mai gravă criză de muncă de după 1990, iar statul nu știe să facă nimic altceva pentru oamenii de afaceri în afară de dosare penale", adaugă și Murad, care spune că declinul afacerilor a atras după sine și o diminuare a încasărilor statului din taxe.
Oficialul FPTR susține că mediul privat nu exclude o grevă fiscală dacă statul nu găsește soluții rapide pentru rezolvarea crizei. "Trebuie ca statul să ne permită să aducem cât mai multă forță de muncă din străinătate, din țări precum Bangladesh, Nepal sau chiar Madagascar", a încheiat omul de afaceri.
În decembrie, Guvernul a ridicat pentru acest an limita în care pot fi angajați muncitori străini, după ce, cum a anunțat Profit.ro, lipsa de lucrători români, care i-a determinat pe unii antreprenori să recruteze personal inclusiv din Filipine, Thailanda, Nepal, Vietnam, nivelul avizat fiind însă considerat în continuare insuficient.
Conform Ordonanței 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, Guvernul decide anual contingentul pe tipuri de lucrători nou-admiși, în funcție de politica privind migrația forței de muncă și situația pieței muncii din România. Practic, autoritățile române stabilesc în fiecare an cât de mulți muncitori străini pot fi înregistrați în țară.
