Frații Ioan și Viorel Micula încearcă să obțină, în instanța din SUA, recuperarea a peste 96 de milioane de dolari, sumă considerată ca fiind rămasă neplătită de către statul român dintr-o decizie din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID).
România a fost obligată atunci la plata de despăgubiri de circa 250 de milioane de dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia, dar de la data respectivă totalul a urcat, prin acumularea de dobânzi, și a trecut de 356 de milioane de dolari, relevă date analizate de Profit.ro.
CITEȘTE ȘI Ce faci atunci când fiecare client vrea altceva de la magazinul tău online?Suma solicitată acum, de 96 de milioane de dolari, după ce România ar fi plătit 274 de milioane de dolari, sugerează că despăgubirile de 356 milioane de dolari, pentru care cei doi oameni de afaceri au primit o decizie favorabilă, au urcat la 370 de milioane de dolari.
Între septembrie 2019 și iulie 2020, România a plătit echivalentul a 274 milioane de dolari, în conformitate cu o decizie a autorităților române privind acest caz, potrivit unui document transmis Curții Federale a districtului Columbia din statul Washington, SUA, de către avocații celor doi oameni de afaceri.
CITEȘTE ȘI Soluțiile inteligente de video colaborare: o nouă dimensiune pentru creșterea productivității în mediul de lucru hibridAvocații celor doi susțin că statul român a plătit 274 milioane de dolari, în timp ce partea română afirmă că ar fi achitat 1,21 miliarde lei, echivalentul a 286,13 milioane de dolari.
Cazul se judecă la Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA. Aceasta este instanța care a admis solicitarea fraților Micula, cetățeni suedezi, privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei ICSID.
Istoria cazului Micula vs statul român
În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, pentru retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA, finalizat recent. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat.
Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridică în prezent la 356 milioane de dolari.
CITEȘTE ȘI Lumea clocotește. Ce șanse are programul noului Guvern să fie respectat?În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat. Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridică în prezent la peste 331 milioane dolari.
În procesul din SUA cu frații Micula, statul român a încercat să se prevaleze de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2018, dintr-un litigiu dintre Slovacia și compania de asigurări de sănătate Achmea, înregistrată în Olanda. Astfel, în martie 2018, Curtea a decis că prevederile tratatului bilateral de protejare a investițiilor dintre Slovacia și Olanda încalcă normele UE, pentru că permit unui tribunal arbitral internațional să interpreteze legislația UE în litigii dintre investitori și state membre fără ca deciziile acestor tribunale internaționale să poată fi contestate în instanțe de judecată din UE, ceea ce subminează calitatea CJUE de instanță supremă în ceea ce privește legislația Uniunii.
CITEȘTE ȘI INTERVIU Aurel Nețin, despre premium în businessAvocații fraților Micula au argumentat însă că decizia Achmea a CJUE nu se poate aplica în disputa acestora cu autoritățile de la București pentru că, în momentul în care a debutat arbitrajul lor cu statul român la ICSID, în 2005, România nu era încă membră a UE.