O inițiativă legislativă propune scutirea companiilor de plata tarifelor percepute firmelor de către Camera de Comerț pentru avizarea existenței cazului de forță majoră, pe perioada stării de urgență instituite ca urmare a pandemiei de coronavirus. În schimb, un alt proiect ar obliga firmele să plătească și 100 euro anual pentru înscrierea în Catalogul firmelor, întocmit de Cameră, în timp ce administratorii firmelor vor fi obligați să obțină un certificat de competență, emis în urma absolvirii unui curs. Proiectul mai urmărește și acordarea Camerei de Comerț a dreptului de proprietate asupra terenurilor Romexpo, acestea fiindu-i în prezent date doar în folosință gratuită.
Astfel, primul proiect legislativ, inițiat de senatorii Gheorghe Marina și Radu Ștefan Oprea (fost ministru pentru Mediul de Afaceri), vizează exonerarea companiilor de plata tarifelor necesarea pentru avizarea de către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a existenței cazului de forță majoră și a influenței acestuia asupra executării obligațiilor comercianților.
Scutirea de la plata acestor tarife va fi efectivă pe perioada existenței stării de urgență, prevede proiectul.
”Este un ajutor pe care îl oferim companiilor, într-o perioadă excepțională, pentru ca mediul de afaceri să suporte mai ușor perioada stării de urgență”, arată inițiaitorii.
În schimb, un alt proiect de lege, inițiat de parlamentari PMP, vizează o modificare mai largă a Legii camerelor de comerț, plecând de la situația centrului expozițional Romexpo.
Camera de Comerț si Industrie a României beneficiază, pentru o perioadă de 49 de ani, până în anul 2053, de un drept de folosință gratuită asupra terenurilor corespunzătoare Complexului Expozițional Romexpo constituit din construcțiile aflate în proprietatea Romexpo și amplasate pe terenul acordat în folosință gratuită Camerei de Comerț și Industrie a României.
În baza legislației actuale, Camera de Comerț și Industrie a României nu poate valorifica dreptul său de folosință gratuită în vederea demarării ”amplelor obiective investiționale propuse”, arată autorii priectului, care amintesc că autorizațiile de construire/desflințare pot fi acordate doar titularilor de drepturi reale principale.
Prin urmare, proiectul prevede transmiterea cu titlu gratuit a acestor terenuri în proprietatea Camerei de Comerț, sub condiția neschimbării destinației și înstrăinării acestora pentru 30 de ani.
”Noua dezvoltare aferentă zonei Complexului Expozițional Romexpo este gândită ca un parc expozițional permanent cu funcțiune multiplă, cu capacitatea de a concentra evenimentele expoziționale majore, naționale și internaționale, prin poziția strategică în centrul de business al capitalei României, constituind punctul de întâlnire pentru publicul larg, oamenii de afaceri, reprezentanții mediului guvernamental și legislativ, academic, asociativ, profesional, al cercetătorilor etc. Pavilionul Central Romexpo va fi parte integrantă a noii dezvoltări, care are premisele de a avea un impact major asupra traiectoriei de evoluție a capitalei, precum și potențialul de a transforma Bucureștiul într-unul dintre principalele puncte de destinație pentru întreaga Europă”, susțini inițiatorii proiectului.
Odată cu propunerea de împroprietărire definitivă a Camerei de Comerț cu terenurile de la Romexpo, proiectul dezvoltă și prevederile actuale privind ”Catalogul firmelor”, întocmit de camerele de comerț.
Conform proiectului, în vederea înscrierii și pentru asigurarea actualizării continue a evidenței în Catalogul firmelor, profesioniștii achită Camerei Naționale o contribuție anuală după cum urmează: a) 100 euro/an pentru întreprinderile mari: b) 75 euro/an pentru întreprinderile mijlocii; c) 50 euro/an pentru întreprinderile mici; d) 20 euro/an pentru microîntreprinderi; e) 10 euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale.
”Un model similar a fost implementat, cu succes, în Ungaria, unde toate companiile înregistrate în registrul comerțului au obligația legală de a se înscrie și în registrul cameral, administrat de camerele de comerț maghiare. Entitățile comerciale care se înregistrează la registrul comerțului sunt obligate să se înregistreze în registrul camerelor de comerț teritoriale din județul unde își au sediul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării în registrul comerțului. Pentru înregistrarea în registrul cameral, companiile trebuie să plătească o contribuție anuală, în schimbul serviciilor oferite”, arată autorii proiectului.
Prin urmare, până la 31 decembrie 2020, profesioniștii înregistrați în registrul comerțului au obligația să solicite înscrierea și în Catalogul firmelor, prevede proiectul.
Aceștia mai propun introducerea obligației deținerii certificatului de competență, ca act obligatoriu necesar pentru desfășurarea activității unui nou profesionist.
Astfel, în primul an de la înființare și până la depunerea primelor situații financiare prevăzute de lege, profesionistul are obligația de certificare a administrării propriei activități prin obținerea unui certificat de competență acordat reprezentantului legal al acestuia, ca persoană împuternicită să îl reprezinte în raporturile cu terții și în justiție.
Pentru obținerea certificatului de competență de către reprezentantul profesionistului, alături de dovedirea absolvirii unui curs de instruire în domeniul administrării sau managementului afacerilor, sunt prevăzute condiții cumulative pe care trebuie să le îndeplinească persoana desemnată să reprezinte firma, printre care avizul psihologic, cazierul judiciar și fiscal, precum și îndeplinirea condițiilor de onorabilitate evidențiate prin lipsa condamnărilor specifice, ca elemente inadecvate exercitării cu bună credință a activităților economice și de afaceri.
