România primește în aceste zile de la Comisia Europeană (CE) o nouă scrisoare cu observații în ceea ce privește cererea de plată numărul trei, în cadrul căreia cel mai mare punct de divergență este reprezentat de către regimul microîntreprinderilor, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Inițial, în luna iunie era programată evaluarea cererii de plată numărul trei. Guvernul intenționează să continue discuțiile la nivel tehnic cu reprezentanții Comisiei în ce privește îndeplinirea jalonului referitor la reducerea ariei de aplicabilitate a regimului microîntreprinderii, unde CE cere o scădere semnificativă a plafonului de venituri pentru încadrare la micro, în prezent de 500.000 de euro pe an, în timp ce România consideră că numărul microîntreprinderilor a scăzut semnificativ și jalonul a fost îndeplinit.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Guvernanții au transmis în mod repetat că în acest an nu se vor lua noi măsuri de creștere a taxelor și nu vor fi operate nici modificări noi în ce privește regimul microîntreprinderilor.
De asemenea, poziția Guvernului este că dispune încă de fonduri semnificative încă necheltuite din PNRR, ceea ce înseamnă că are un oarecare spațiu la dispoziție pentru a continua negocierile.
România are aprobate primele două cereri de plată din PNRR. În evaluare rămân cererile trei și patru
Prima cerere de plată
În contextul îndeplinirii cu succes a 21 de ținte și jaloane stabilite pentru anul 2021, România a depus la sfârșitul lunii mai 2022 prima cerere de plată din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În urma evaluării pozitive a Comisiei Europene, suma de 2,56 miliarde euro a fost virată în conturile Băncii Naționale la data de 27 octombrie 2022, din care aproximativ 1,77 miliarde euro reprezintă componenta de grant, iar 0,78 miliarde euro componenta de împrumut.
A doua cerere de plată
Conform calendarului de implementare al PNRR, România a avut de îndeplinit 51 jaloane și ținte cu termen de realizare trimestrul I și trimestrul II 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă către Comisie la data de 15 decembrie 2022. A doua cerere de plată a inclus atât sprijin nerambursabil, în valoare de 2,15 miliarde euro, cât și sprijin sub formă de împrumut, în valoare de 1,08 miliarde euro condiționată de îndeplinirea celor 51 jaloane și ținte. A doua cerere de plată a fost evaluată pozitiv de către CE la data de 27 iunie 2023, propunându-se plata parțială a sumei de circa 2,76 miliarde euro (după deducerea prefinanțării) și suspendarea plății în valoare de 53,36 milioane euro, aferentă neîndeplinirii a două jaioane (129 și 133). România a avut la dispoziție 6 luni suplimentare pentru a reveni cu dovezi care să demonstreze că cele două jaloane au fost îndeplinite satisfăcător.
Răspunsul României la Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene din 21 septembrie 2023 privind suspendarea parțială a plății celei de a doua tranșe a sprijinului financiar sub formă de împrumut, a fost trimis către Comisia Europeană la data de 20 martie 2024. Acesta includea actualizări ale argumenteior pentru jaloanele 129 și 133, precum și documente justificative. În cadrul întâlnirilor cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și/sau Ministerul Energiei, Comisia Europeană a indicat că noul termen pentru evaluarea celor două jaloane menționate din a doua cerere de plată este de două luni, la care se adaugă încă două luni pentru răspunsul Statului Membru, totalizând patru luni.
A treia cerere de plată
Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili și 811 milioane euro împrumut), a fost înaintată Comisiei Europene ia 15 decembrie 2023. Debursarea este condiționată de îndeplinirea a 74 de jaloane/ținte.
Comisia Europeană a formulat două serii de observații în cadrul evaluării cererii de plată: o primă scrisoare la 18 ianuarie 2024, solicitând clarificări pentru 28 de jaloane/ținte, urmată de o a doua la 19 februarie 2024, vizând alte 24.
Comisia Europeană era așteptată să finalizeze evaluarea celei de-a treia cereri de plată și să emită o decizie până la finalul celui de-ai doilea trimestru din 2024. În schimb, CE transmite acum o a treia scrisoare cu observații.
A patra cerere de plată
În ceea ce privește cea de-a patra cerere de plată, aceasta vizează o sumă de 2,68 miliarde euro, din care un miliard de euro reprezintă sprijin nerambursabil, iar 1,68 miliarde de euro sprijin sub formă de împrumut. Plata acestei cereri este condiționată de îndeplinirea a 46 de jaloane și ținte.
Depunerea la Comisia Europeană este prevăzută pentru a doua jumătate a anului 2024.
În cadrul cererii de plată patru, se înregistrează întârzieri in realizarea anumitor investiții, cu impact asupra următoarelor jaloane și ținte:
- Jalon 76 (Achiziția a 12 rame electrice cu pile de hidrogen și a 20 de rame electrice tren interregional de lung parcurs). Semnarea contractelor a fost amânată din cauza anulării a trei proceduri de iicitație și a reevaluării ofertelor dispuse de instanță.
- Jalon 336 (Construcția unui muzeu nou și renovarea a două muzee): Doar 5 din cele 8 contracte necesare au fost semnate până în prezent.
- Ținta 367 (Dotarea/renovarea cabinetelor medicilor de familie, cu prioritate in zone marginalizate). Contractele semnate acoperă doar 42% din ținta propusă.
- Ținta 368 (Dotarea unităților medicale mobile cu aparatură pentru screening de cancer mamar și de col uterin). Achizițiile necesare nu au fost încă finalizate.
