EXCLUSIV Ministerul Finanțelor pregătește pentru 1 martie un mecanism care ar atenua reincriminarea ca faptă penală a reținerii fără virare ulterioară a unor impozite și contribuții

Ministerul Finanțelor lucrează la un mecanism care ar trebui să fie funcțional de la 1 martie și să asigure că reincriminarea ca faptă penală a reținerii și nevirării unor contribuții și impozite nu are un impact disproporționat asupra firmelor care au datorii la stat, dar au și de recuperat sume de la autorități publice.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Contactat de Profit.ro, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a afirmat că ministerul lucrează în prezent, pe baza unei propuneri a Camerei Consultanților Fiscali, pentru introducerea unei analize care să determine dacă datornicul are, la rândul său, de recuperat sume de bani de la stat, dar a confirmat și posibilitatea unui mecanism mai amplu de compensare a datoriilor între firme și stat, o variantă analizată încă din decembrie.

De la 1 martie, în urma unor modificări legislative adoptate la finalul anului trecut, fapta de reținere și nevirare la bugetul de stat a unor contribuții, taxe și impozite va fi reincriminată ca faptă penală.

Mecanismul pe care îl va introduce Ministerul Finanțelor ar trebui să ofere firmelor siguranța că nu vor avea probleme pentru că nu au virat la bugetul statului niște sume care ar fi egale sau chiar mai mici comparativ cu ce au acestea de încasat de la autorități.

"Camera Consultanților Fiscali a propus o analiză a situației fiscale, mai simplă de cum ar fi compensarea. A existat și o intenție de introducere a compensării, dar acum timpul este limitat. Propunerea noastră oferă ANAF un instrument să judece dacă este sau nu caz penal. Înainte de 2015, procurorul analiza, iar dacă respectivul avea de dat 100 de lei la stat și avea de luat 200 de lei, era evident că nu era un caz penal. La fel s-ar putea face o evaluare și acum între obligatiile fiscale ale unei firme și sumele pe care le are de incasat de la stat. Pe termen scurt ar fi cea mai simplă variantă. O compensare care să funcționeze și între bugete este mai complexă și costă bani", spune președintele Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu.

CITEȘTE ȘI Cefin Trucks, cu afaceri de aproape 90 milioane euro, anunță strategia pe 2022: digitalizare, servicii financiare, creșterea eficientă a vânzărilor, expansiunea rețelei de service. Ford Trucks - lider de piață pe mai multe segmente

La finele anului trecut, Guvernul a adoptat o ordonanță care include mai multe măsuri, printre care și reincriminarea ca faptă penală a reținerii și neplății, respectiv a încasării și neplății, termenul de aplicare fiind de la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.

Contactat de Profit.ro, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că noul mecanism va fi funcțional de la 1 martie și că ministerul lucrează acum la acest proiect.

Ministrul a precizat că autoritățile lucrează pe o formă de modificare a prevederilor propusă de Camera Consultanților Fiscali (CCF). CCF a propus ca, pentru determinarea sumelor neplătite, din banii reținuți sau încasați să fie scăzute creanțele bănești ale contribuabilului plătitor asupra instituțiilor și autorităților de stat, centrale sau locale.

În prezent, compensarea este posibilă doar dacă ambele creanțe, datoria firmei către stat și a statului către firmă, sunt administrate de aceeași autoritate a statului. O astfel de limitare poate duce la situații când o firmă este trasă la răspundere, de la 1 martie și penal, pentru că datorează la anumite impozite o sumă mult mai mică decât are de încasat, la rândul său, de la o altă instituție a statului.

CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Marius Coman, IoT Country Sales Manager Vodafone România: Eficiența operațională este unul dintre lucrurile pe care companiile le au în vedere atunci când își doresc să implementeze soluții de IoT

Un alt aspect este că, pentru a opera în prezent o compensare, creanțele respective trebuie să îndeplinească o serie de condiții, anume să fie certe, lichid și exigibile.

Modificarea legislativă de la finalul anului trecut

Fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. ,În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă sau cu închisoare.

Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.

Proiectul inițial al Finanțelor, prezentat în decembrie, prevedea că este reincriminată și fapta de nereținere și nevirare, însă mediul de afaceri a ridicat obiecții justificate, afirmând că nereținerea nu poate fi imputată ca infracțiune, fiind frecvente cazurile în care contribuabili corecți interpretează legislația în mod diferit față de eventualele verificări derulate de ANAF, iar astfel de cazuri se soluționează în instanță.

Măsura a fost prevăzută să se aplice de 1 martie 2023 pentru a da timp mediului de afaceri să se pregătească.

Impozitele și contribuțiile care intră sub incidența acestei prevederi

1. Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
2. Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
3. Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
4. Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor
5. Impozitul pe veniturile din arendă
6. Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
7. Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
8. Impozit pe veniturile sub forma de dividende
9. Impozitul pe veniturile din pensii
10. Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc
11. Impozitul pe veniturile din alte surse
12. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
13. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate - asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare
14. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
15. Contribuția de asigurări sociale
16. Contribuția de asigurări sociale de sănătate
17. Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state
18. Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
19. Contribuția la Fondul pentru mediu