Deficitul bugetar a crescut puternic în aprilie, cu aproximativ 21,5 miliarde de lei, după ce Guvernul a plătit anticipat pensiile pentru luna mai și a contabilizat astfel, la cheltuielile lunii aprilie, costurile cu pensiile pentru două luni (aprilie și mai). Cum statul a plătit aproximativ 8,3 miliarde în plus la pensii în aprilie, acest cost nu se va mai regăsi la cheltuielile planificate în mai, lună în care deficitul va fi, probabil, semnificativ mai mic. Pentru primele patru luni însă, datele preliminare ale Finanțelor arată că deficitul s-a situat la 57,4 miliarde de lei, 3,3% din PIB, față de 35,9 miliarde lei, (2,06% din PIB) în primele trei luni din acest an, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: Deficitul bugetar este urmărit cu atenție în acest an în contextul în care presiunile asupra cheltuielilor sunt ridicate, iar economiștii au rezerve asupra rezultatelor creșterilor de taxe și eliminărilor de facilități intrate în vigoare de la începutul acestui an. Cum veniturile colectate din economia internă în primele trei luni s-au situat ușor peste program, în principal din cauza creșterii unor cote de TVA redusă, a eliminării unor facilități și a creșterii salariului minim, evoluția deficitului pentru restul anului pare să depindă de cum va reuși Guvernul să țină sub control cheltuielile.
În primele patru luni din 2023, deficitul a fost de 27,35 miliarde lei (1,72% din PIB).
În ianuarie-aprilie 2024, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 18,5 miliarde lei, cu 21,4% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 31,2 miliarde lei, fiind de 1,6 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 19,2 miliarde lei. Un nivel ridicat al cheltuielilor de capital au fost înregistrate la bugetul de stat în domeniul apărării (6,7 miliarde lei), precum și pentru bugetele locale (3,8 miliarde). Prin bugetul Ministerului Apărării s-au efectuat plăți pentru cheltuieli de capital de 6,77 miliarde lei, față de 944,672 milioane lei cât au fost la finele lunii aprilie 2023, respectiv o creștere cu 5,7 miliarde lei în domeniul apărării.
Cele 8,3 miliarde lei plătite ]n avans la pensii în aprilie reprezintă circa 0,5% din PIB. Fără acest impact, deficitul la patru luni s-ar fi situat la un nivel mai redus, de 2,8%.
Finanțele au înregistrat în aprilie și un cost foarte ridicat, maxim istoric, pentru plăți în contul dobânzilor la datoria statului. Plățile pentru dobânzi sunt efectuate conform unui calendar anunțat.
Guvernul a început anul cu un deficit ridicat în primele luni, în special în februarie, întrucât a fost necesar să facă o serie de plăți mari amânate de anul trecut, cum au fost cele pentru contracte de înzestrare a armatei, cheltuieli pentru sectorul sănătășii, dar și pentru contracte ale autorităților locale.
Pentru întreg anul 2024, ținta de deficit bugetar este de 86,6 miliarde lei, 5% din PIB, deși mulți economiști au rezerve asupra atingerii acestui obiectiv.
Până la acest moment, Ministerul Finanțelor a publicat date doar pentru primele trei luni din an. Datele pentru primele patru luni vor fi publicate în jurul datei de 25 mai.
Cum arată deficitul pentru primele trei luni
Guvernul a planificat un asemenea deficit, diferența cu care cheltuielile depășesc veniturile, în primul trimestru, întrucât știa că vor veni la plată cheltuieli amânate din ultimele luni ale anului trecut, cu scopul de a cosmetiza deficitul în termeni cash, în principal cheltuieli pentru contracte de înarmare, din domeniul sănătății, dar și pentru proiecte derulate de către autoritățile locale.
Deși execuția pe primul trimestru prezintă și unele elemente pozitive pe partea de venituri, în special la TVA, contribuții și impozit pe venit, ca urmare a creșterilor de taxe, limitării unor regimuri fiscale speciale pentru unele venituri și creșterii salariului minim, nerealizările majore sunt pe segmentul de fonduri UE. Statul pare că s-a concentrat pentru a nu pierde bani din programarea bugetară a UE încheiată în 2020, în timp ce la fonduri din actualul buget UE și din PNRR, rezultatele sunt îngrijorătoare. De asemenea, se ridică întrebarea cât din deficitul nerealizat în primele luni sunt în fapt cheltuieli întârziate, ce vor avea loc cel mai probabil în cursul anului și vor afecta deficitul la momentul respectiv.
