Ministerul Finanțelor construiește bugetul cu ținte de deficit în termeni cash (standard național) și ESA (standard UE) de 7% din PIB, în linie cu angajamentele din planul fiscal pe șapte ani încheiat cu Comisia Europeană (CE), anunță, într-un interviu pentru Profit.ro, noul ministru de resort, Barna Tanczos.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Acesta spune ferm că Finanțele fac "bugetul fără majorări de impozite și taxe".
Întrebat de Profit.ro din ce sursă vor fi însă asigurate cele circa 26 miliarde lei prevăzute în planul fiscal să provină suplimentar din măsuri fiscale în 2025, ministrul a explicat că venituri de circa 6-7 miliarde de lei sunt asigurate de măsurile din ordonanța trenuleț, adoptată pe finalul anului trecut, în timp ce restul de aproximativ 20 de miliarde de lei nu va fi acoperit prin măsuri fiscale, ci prin stabilirea unei ținte mai ambițioase de îmbunătățire a colectării la ANAF și din reduceri suplimentare de cheltuieli.
Cu ordonanța trenuleț deja adoptată, cu o țintă pentru venituri mai mari la ANAF și cu noi reduceri de cheltuieli, va fi evitată nevoia de a obține venituri suplimentare din măsuri fiscale, spune ministrul.
În ce privește impozitarea progresivă a marilor averi, menționată în programul de guvernare, acesta este în prezent doar o idee într-o fază incipientă, o intenție, unde va fi necesară o decizie politică și stabilirea unor direcții, inclusiv de definit ce se va considera a fi "avere mare".
Ministerul Finanțelor va începe pregătirile pentru o reformă fiscală după terminarea bugetului, iar intenția este ca eventuale măsuri decise să nu fie aplicate din acest an, pentru a asigura predictbilitate mediului de afaceri.
Reforma fiscală va viza o reașezare a sistemului de impozitare, cu o consolidare a încasărilor pe termen mediu și lung. Reforma va include și măsuri din programul de guvernare, cum este reducerea impozitării muncii.
Deficitul în termeni cash pentru 2024 este estimat acum la 8,64%, urmând să fie calculat final în următoarele zile
"Deficitul cash pentru 2024 este 8,64% din PIB. Am estimat 8,7%, dar calculele mai exacte, cu intrările din ultimele zile, ne duc la 8,6%.
Nu aș putea să spun nimic pe ESA, lucrăm la finalizarea datelor. Nici 8,6% în termeni cash nu este încă oficial. În circa o săptămână, zece zile, am putea avea o estimare și pe ESA.
Ținta pentru cash și ESA pentru 2025 va fi de 7%. Bugetul se face pe ținta de deficit de 7% cash", a spus Tanczos.
Întrebat despre posibilele creșteri de taxe, în plus față de măsurile fiscale adoptate pe finalul anului trecut prin ordonanța trenuleț, ministrul a răspuns ferm că nu vor fi majorate alte taxe și impozite pentru construirea bugetului.
"Facem bugetul fără majorări de impozite și taxe. Zilele acestea asta facem. Strângem toate solicitările de la ministere, vedem care minister ce plan de investiții are, ce plan de cheltuieli de funcționare are și calculăm bugetul pe un deficit de 7% fără majorări de taxe și impozite. Calculăm un deficit de 133 miliarde în momentul de față", a spus el.
Planul fiscal cu CE prevede măsuri fiscale de 26 miliarde lei în 2025 - 6-7 miliarde lei vin de pe urma ordonanței trenuleț, iar 20 de miliarde lei din colectare mai eficientă la ANAF și reduceri de cheltuieli
Ordonanța trenuleț - venituri de 6 miliarde lei fără taxa pe stâlp
Finanțele calculează un aport de 6 miliarde lei din modificările de impoziteși taxe din ordonanța de ajustări multisectoriale:
- 3,94 miliarde din eliminarea faciităților acordate salariaților din anumite domenii (IT, construcții, agricultură, industria alimentară)
- 0,6 miliarde lei din coborârea plafonului la microîntreprinderi
- 1,4 miliarde lei din creșterea impozitului la dividende de la 8% la 10%
Taxa pe stâlp, împreună cu care veniturile totale din ordonanța trenuleț au fost estimate inițial la circa 7 miliarde de lei, a fost adoptată la un nivel de 1% față de 1,5% în proiect, iar criteriile de aplicare vor fi definitivate abia după discuții cu mediul de afaceri. Astfel, veniturile din această taxă nu mai pot fi estimate la acest moment.
La TVA sau impozite, se anticipează venituri mai mari, dar acestea vor veni doar din evoluția economiei și nu din modificări de taxe.
"Se anticipează în continuare creșterea veniturilor din unele taxe, cum ar fi TVA sau impozite, ca urmare a evoluției economice. Nu o să avem acele stimulente pe creșterea impozitelor, cum au fost măsurile din 2024, majorările salariale au dus la un spor de 25% pe încasările pe impozit pe venit față de 2023, la TVA un 15% în plus... Trebuie analizat foarte în detaliu ce a venit din eficiență crescută, pe e-TVA, e-Factură, e-Transport, de la ANAF și ce a venit din creșterea consumului", a spus ministrul.
De unde restul de 20 de miliarde? De la ANAF și din noi reduceri de cheltuieli
Tanczos a afirmat că vizează ca în 2025 veniturile ANAF să crească nu doar ca urmare a evoluției economiei, ci și din creșterea eficienței ANAF în strângerea taxelor, adică din combaterea evaziunii.
Pentru colectarea mai eficientă, care ar trebui să sprijine în 2025 un buget fără măsuri fiscale suplimentare, un rol major îl va avea digitalizarea și sistemele deja implementate, cum sunt e-Factură, e-TVA, e-Transport.
"ANAF a adus în 2024, față de 2023, 70 de miliarde în plus la buget. Dacă mergem în același trend, încasările suplimentare de la ANAF pot acoperi o parte semnificativă din această sumă de 20 de miliarde lei despre care vorbiți. Aceste sisteme informatice care sunt deja consolidate și implementate, vor duce la o conformare voluntară mai ridicată și o eficiență mult mai mare în control. Este primul element care poate să suplinească măsurile de creștere a impozitelor și taxelor în 2025. Mizăm pe o colectare mai bună, cu siguranță nu pe minuni, dar pe o colectare mai bună cu 10-15% poate să aducă un plus de 10-20 de miliarde lei fără problemă", a declarat ministrul.
Ministerul Finanțelor mai are în vedere, în paralel, reducerea cheltuielilor suplimentar față de cele decise deja prin ordonanța trenuleț.
Tanczos: Ne apucăm de reforma fiscală anul acesta, dar nu vizează bugetul și vreau ca eventualele măsuri să nu se aplice din acest an
În 2025 trebuie să ne apucăm de reforma fiscală, cu siguranță. După ce terminăm bugetul, o să începem discuțiile cu mediul de afaceri, cu patronatele și sindicatele, pentru a pregăti acea reformă fiscală, care este și jalon în PNRR, este și în planul fiscal cu CE, în acordul că în 2025 o să înceapă o reformă fiscală.
"Nu mi-aș dori să se aplice din 2025, tocmai pentru a avea predictibilitate, pentru a pregăti minuțos următorii șase ani. Acest plan de reformă fiscală ar trebui să vizeze o reașezare și o regândire a sistemului de impozitare și, așa cum am stabilit și în programul de guvernare, o reducere a impozitării muncii și o consolidare a încasărilor pe termen mediu și lung.
Dar, aceste discuții, încă o dată, nu privesc bugetul care se aprobă la sfârșitul lunii ianuarie. Trebuie discutate cu specialiști din minister și din alte instituții ale statului, cu mediul de afaceri și cu sindicatele. Lucrurile trebuie abordate mai corect față de mediul de afaceri, de plătitorii de impozite, astfel încât să evităm astfel de situații în viitor", a declarat ministrul.
Impozitarea progresivă a marilor averi este acum doar o idee - politicienii nu au decis încă nici ce este considerată avere mare
Nu există încă discuție detaliată pe tema asta. Există o intenție de impozitare a marilor averi. Trebuie pregătită, trebuie analizată, trebuie luată decizia politică și după aceea trebuie aplicată. Sper ca deciziile din ordonanța cu ajustări multisectoriale (trenuleț) să fie ultima dată când de azi pe mâine se iau astfel de decizii", a explicat acesta.
