DOCUMENT PNRR Guvernul vrea să scadă plafonul pentru microîntreprinderi, să elimine treptat facilitățile pentru angajații din construcții, ca și stimulentele fiscale excesive la impozit pe venit, impozit pe profit și contribuțiile sociale

Guvernul vrea să elimine treptat facilitățile pentru angajații din construcții, începând cu anul 2025, să scadă plafonul maxim până la care este aplicat regimul special de taxare pentru microîntreprinderi, începând cu ultimul trimestru din 2022, să implementeze un sistem de evaluare automată a proprietății în scopul impozitării, să elimine treptat, începând cu finalul anului 2024, distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE).

Documentul incluzând toate promisiunile poate fi văzut integral AICI

Documentul confirmă informațiile transmise anterior de Profit.ro

Măsuri importante asumate de Guvern

• Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi (reducerea plafonului maximal și asigurarea că se vor evita măsurile de fragmentare) - T4 2022

CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV - Să ajutăm business-ul. Jean Tucan, Organizația Patronală Mamaia Constanța: Turistul trebuie respectat. Ne lovim de dorința românului de a nu munci. Este nevoie de o strategie. Mesaj către investitori și autorități

• Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal (Legea nr.227/2015) prin care se reduc etapizat distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale - începând cu 2024
• Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal (Legea nr.227/2015) prin care se reduc gradual stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor - începând cu anul 2025
• Analiză comparativă în statele membre ale UE a legislației referitoare la impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate pentru identificarea celor mai bune practici - T4 2022

CITEȘTE ȘI Prima zi din iulie vine cu noi schimbări pe piața energiei electrice. Asigură-ți un preț fix avantajos pentru anul contractual următor

Revizuirea cadrului fiscal

"România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Mai mult, această pondere a înregistrat o dinamică negativă în ultimii ani. O altă caracteristică comună și altor state membre UE din centrul, estul și sud-estul Europei este aceea că România își bazează veniturile pe impozitarea consumului și mai puțin pe impozitarea profiturilor, veniturilor sau proprietăților (impozite ce reprezintă baza în cazul țarilor membre UE din vestul Europei caracterizate de o economie mai dezvoltată). In acord cu obiectivele de trecere de la o economie care a atras investiții în trecut datorită salariilor mai mici și a unui sistem fiscal foarte atractiv către una cu un grad de dezvoltare superior, alături de obiectivul de creștere a eficienței în colectare, este necesară alinierea sistemului de impozitare cu actuala și viitoarea etapă de dezvoltare economică a României. Structura veniturilor fiscale la nivel de țară se bazează în mare parte pe impozitele pe consum (TVA și accize), și în același timp se înregistrează un nivel scăzut al veniturilor fiscale în PIB (26,3% din PIB față de 39,2% media înregistrată la nivelul Uniunii Europene)", afirmă Guvernul în PNRR.

Sistemul actual de impozitare a proprietății nu ține cont de obiectivele unei economii durabile (de exemplu, criterii de eficiență energetică la modelarea bazei impozabile la impozitarea proprietățile imobiliare, respectiv principiile unor emisii reduse de CO2), respectând în același timp principiile autonomiei locale din România.

O componentă a reformei este reprezentată de construirea unui sistem informatic național care să asigure colectarea și furnizarea de date corespunzătoare proprietăților din România, aceste informații fiind necesare atât în procesul legislativ, cât și în procesul de colectare, monitorizare, control al veniturilor bugetelor locale, precum și pentru simplificarea potențială a cerințelor actuale de conformare.

Obiectivul principal al analizei ar fi identificarea celor mai bune practici, a modului în care acestea pot fi implementate în România, și a intervalul de timp necesar care să permită armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE. Impozitarea muncii, așa cum este în prezent, prezintă un impact distorsionant mare și nu asigură un efect substanțial de redistribuire, motiv pentru care scăderea acestei sarcini este esențială pentru a restabili eficiența sistemului pe termen lung.

O alta provocare este legată de sustragerea contribuabililor de la înregistrarea veniturilor și, implicit, reducerea bazelor de impozitare.

Obiectiv

Revizuirea legislației fiscale conform propunerii curente ar trebui să aibă un impact pozitiv de 0,5% asupra PIB față de media perioadei 2019–2020, începând cu anul 2025.

Din perspectiva sistemului fiscal de impozitare (inclusiv din perspectiva contribuțiilor sociale), obiectivul este de a supune dezbaterii publice, și de a aproba un proiect legislativ până la sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată, începând cu anul 2023, în funcție de analiza rezultatelor economice aferente actualului format, capacitatea din perspectiva administrării și alternativele rezultate în urma studiilor comparative.

Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează sa identifice distorsionările și domeniile în care se poate dezvolta legislația fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale (CAS, CASS, CAM) precum și impozitarea proprietăților, astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragerea treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și CAS, CASS, CAM, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.

Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii

Legislația fiscală românească va face obiectul unei analize amănunțite, cu asistența tehnică, în special în domeniul impozitelor și contribuțiilor sociale datorate pe veniturile obținute de persoane fizice, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale de care pot beneficia cu titlu de excepție) și impozitele pe proprietate (i.e. impozite locale).

Scopul principal este un sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, capabil să susțină mai bine economia și să creasca nivelul serviciilor catre contribuabil, în scopul creșterii conformării voluntare.

Aria de aplicabilitate a cotelor reduse de TVA nu va fi extinsă.

Ritmul eliminării treptate a stimulentelor fiscale acordate în legislația actuală se va baza pe rezultatul revizuirii asistate a legislației actuale. Aplicabilitatea stimulentelor fiscale va fi foarte strâns legată de capacitatea administrativă a ANAF, precum și de menținerea competitivității economiei românești și a importanței crescute a anumitor sectoare economice.

Din perspectiva impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice la sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023.

Revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică), vizează abordarea potențialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice și persoanelor juridice care obțin venituri din proprietățile imobiliare, precum si stabilirea automatã a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitelor locale.

Obiectivul celei de-a doua mãsuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piață.

Impozitarea proprietății

• Proiectarea sistemelor informatice de date în ceea ce privește impozitarea proprietăților din Romania, autoritățile neavând acces la data prezentului document la niciun astfel de instrument. Sistemul informatic are ca obiectiv automatizarea evaluării proprietăților imobiliare cu scopul determinării bazei impozabile folosind informații disponibile în sistemele altor instituții (e.g. Agenția de Cadastru și Carte Funciară, Autorităti locale) precum și informații publice (e.g. anunțuri imobiliare, cataloage folosite de profesioniști în evaluare, date statistice, etc). De asemenea, ne propunem transmiterea deciziilor de impunere pre-completate cu informații privind valoarea impozabilă, începând cu anul 2025.
• Utilizând informațiile de mai sus, sistemul informatic trebuie să fie capabil să determine valoarea impozabilă utilizând mecanismele de evaluare a valorii de piață din standardele internaționale, pe care o va ajusta în funcție de eficiența energetică a acestora pentru determinarea valorii impozabile;
• Acest lucru ar permite utilizarea evaluărilor pe baza valorii de piata acolo unde există informații din piață, atât pentru proprietăți rezidențiale, cât și pentru proprietăți nerezidențiale, menținând sistemul actual intr-un regim tranzitoriu în alte cazuri;
• Sistemul informatic va avea o largă utilizare și va fi pus la dispoziție și altor organisme pentru care valoarea de piață a imobilelor are relevanță (ex: în sistemul de emitere de garanții de stat, în sistemul de stabilire a taxelor notariale, publicului larg și agenților economici, scopuri statistice, ANAF pentru stabilirea impozitelor datorate la cedarea proprietăților etc);
• Contractarea serviciilor de consultanță care să asigure într-o primă etapă realizarea de studii comparative la nivelul Statelor Membre în ceea ce privește legislația fiscală din domeniul taxării muncii și impozitului pe profit, precum și cunoașterea elementelor constitutive ale sistemelor de impozitare aplicabile în UE. De asemenea, un alt obiectiv este analiza rezultatelor din perspectiva politicilor publice a actualului sistem de impozitare (inlusiv din perspectiva rezultatelor economice sectoriale ale actualelor tratamente preferentiale). Rezultatul analizelor comparative va sta la baza reformării impozitării muncii în România.

Orizont de timp: implementarea va fi finalizată până sfârșitul anului 2025.

Alte măsuri, vizând ANAF

CITEȘTE ȘI Grupul Tinmar și-a propus susținerea în continuare a invesțiilor în sectorul energiei regenerabile, atât prin achiziția de parcuri funcționale cât și prin dezvoltarea unor noi proiecte

• 100% bunuri imobile și bunuri mobile de valoare semnificativă promovate spre valorificare prin platforma de licitații on-line - T2 2024
• Definirea criteriilor de risc în funcție de principalele categorii de riscuri de neconformare fiscală, respectiv riscurile legate de înregistrarea fiscală, depunerea declarațiilor , nivelul de declarare și plată
• 600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF (150.000 case de marcat T4-2021 si 450.000 case de marcat T4-2022)
• Sistem IT care permite implementarea unui model de evaluare automată a proprietăților din Romania cu scopul de a determina baza de impozitare corelată cu valoarea de piață operaționala - T4 2025
• Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în SPV - T1 2022
• definirea criteriilor de risc pentru clasificarea contribuabililor și aprobarea cadrului legal aplicabil - T4 2022
• definirea criteriilor de risc pentru clasificarea contribuabililor și aprobarea cadrului legal aplicabil - T4 2025
• operationalizara platformei de Big Data /Analytics având în vedere următoarele principii de colectare a datelor, cum ar fi (T4 2025):
  - exhaustivitate - toate sursele relevante de informații (interne și externe incluse)
  - validare - integritatea datelor: datele sunt complete și consecvente
  - analiză - datele pot fi „puse în funcțiune” și oferă informații (context); procesele sunt rezultate repetitive - date legate pentru a oferi informații despre performanță.