Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi actualizat anual prin hotărâre de Guvern, actualizare care va ține cont de puterea de cumpărare a salariului minim, nivelul general al salariilor, rata de creștere a salariilor. nivelurile și evoluțiile productivității, iar analiza salariului minimi va fi realizată în funcție de ”nivelul orientativ” de 50% al raportului dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și câștigul salarial mediu brut, prevede un proiect de lege de modificare a Codului muncii adoptat de Executiv și prezentat anterior de Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conform proiectului de lege adoptat de Guvern și care va fi transmis Parlamentului pentru aprobare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, cu actualizarea periodică o dată pe an.
Procedura de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, cu consultarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, și va cuprinde următoarele:
1) modalitățile de stabilire şi actualizare a nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată;
2) criteriile de stabilire și actualizare a salariului minim brut pe ţară garantat în plată care să includă cel puțin următoarele elemente:
a) puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieții;
b) nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
c) rata de creștere a salariilor;
d) nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
3) indicatorii statistici naționali aferenți criteriilor prevăzute la pct. 2);
4) setul de indicatori anuali de monitorizare si evaluare de impact asupra mediului economic și social;
5) modul de realizare a analizelor suport şi de monitorizare a evoluției salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în funcție de nivelul orientativ de 50% al raportului dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și câștigul salarial mediu brut, considerat indicator de referință pentru evaluarea gradului de adecvare.
Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază brute prin contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, sub salariul de bază minim brut orar pe țară.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de cel mult 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Guvernul nu a stabilit în acest caz o limită minimă cu care să fie majorat după doi salariul minim, fapt reclamat de sindicate, care acuză că astfel sunt majorate nesemnificativ salariile minime.
Nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de munca aplicabil, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei.
Ministerul Muncii propusese chiar un nivel orientativ de 52% din salariul mediu, dar partea patronală a susținut că pragul de 50% trebuie să fie cel maximal.
”Există în acest sens o îngrijorare referitoare la propunerea de a stabili plafonul de referință menționat la valoarea de 52% din câștigul salarial mediu brut. Valoarea de 50%, așa cum a fost propus inițial de minister, reprezintă în acest moment un prag maximal, în condițiile în care au fost efectuate majoărri succesive ale salariului minim, iar rata anuală de creștere a acestuia din ultimul deceniu a fost de peste 15%. O eventuală creștere a acestui prag față de varianta propusă inițial ar putea avea efecte puternice asupra pieței muncii și ar cauza dezechilibre economice majore, existând inclusiv riscul apariției unei spirale prețuri-salarii. Pentru a fi asigurat spatiul de negociere adevat pentru partenerii sociali, este necesar menținerea pragului superior de 50% (..)
Se impune, de asemenea, introducerea unui prag inferior de 45% față de salariul mediu, rămânând ca între 45% și 50% să fie spațiul exclusiv de negociere al partenerilor sociali, plecând de la formula de calcul și alti indicatori economici si statistici relevanți”, susțin partenerii sociali în avizul dat proiectului.
