În 2019, Parlamentul European și Consiliul UE au adoptat Directiva Europeană nr. 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, insolvență și remitere de datorie și de modificare a Directivei 2012/30/UE. Scopul Directivei este să armonizeze legislațiile naționale în domeniul restructurării, cu accent pe prevenția în business, pentru a crește șansele de redresare ale companiilor, în special ale IMM-urilor.
Ca rezultat al acestui proces, companiile vor beneficia de mecanisme de restructurare preventivă și insolvență mai rapide, eficiente și flexibile, care să le ajute să se redreseze din timp, încă de la apariția primelor dificultăți financiare. Termenul de transpunere a Directivei în legislațiile statelor membre UE este 17 iulie 2021.
Concret, în ce mod ajută Directiva UE antreprenorii să își salveze firmele poate chiar de la faliment?
Andra Olar-Caragea, CEO CITR - Directiva Europeană își propune să creeze la nivel european o cultură a prevenției în business care să încurajeze companiile și creditorii să apeleze la restructurare încă de la primele semne de dificultate. Responsabilitatea mai departe se împarte în două: pe de-o parte Directiva Europeană și autoritățile românești au datoria să pună la dispoziție cadre de restructurare eficiente și rapide, iar antreprenorii și managerii au responsabilitatea de a decide să le acceseze în timp util pentru a-și redresa companiile. Modul prin care se vor realiza aceste deziderate este prin dezvoltarea unei noi legislații în domeniul restructurării.
Această nouă legislație ne va oferi tuturor o perspectivă nouă și îmbunătățită asupra restructurării de business, în general, care la momentul actual nu este foarte bine înțeleasă în România, fiind uneori confundată limitativ, cu reducerea locurilor de muncă. Iar aici un rol important îl vor avea practicienii în insolvență, care prin expertiza lor multidisciplinară, alături de CITR, vor contribui atât la informarea și educarea pieței, dar mai ales la restructurarea companiilor. În mod concret, transpunerea Directivei va însemna proceduri mai simple, mai eficiente și mai rapide și șanse reale de redresare pentru companiile care au dificultăți financiare. Iar acest lucru se va întâmpla prin ajustarea procedurilor de restructurare existente și prin crearea unora noi, acolo unde este cazul.
De ce este necesar ca antreprenorii să aibă o așa-numită “cultură a prevenției”?
Încă de mici am învățat că paza bună trece primejdia rea. Ei bine, același principiu este perfect aplicabil și în zona de business. În experiența noastră în zona de restructurare am văzut că din păcate majoritatea companiilor ajung la noi foarte târziu, când resursele lor financiare și interne se diminuează până la dispariție, iar sprijinul unui manager de criză sau practician în insolvență devine foarte greu de cuantificat – compania devine foarte dificil de redresat sau salvat. Avem în portofoliul nostru companii care au accesat cu o întârziere de trei ani insolvența, timp în care cifra lor de afaceri s-a înjumătățit, iar datoriile au crescut cu aproximativ 30%. Dacă aceste companii care amână ar decide să se restructureze de la primele semne de dificultate, conform studiilor noastre, ar putea fi salvate aproximativ 400.000 de locuri de muncă la 21.000 de companii în dificultate care acționează la timp. Asta înseamnă mai multe afaceri în economie, mai multe companii sănătoase, un mediu economic puternic productiv și o economie robustă. Pentru că într-un circuit în care 3-4% dintre companiile românești susțin greutatea întregului mediu de afaceri, efectele dispariției unei companii de acest gen din piață se propagă în lanț, afectând un șir lung de IMM-uri, și numeroase locuri de muncă.
Care sunt primele semne că o afacere este în pericol?
Câteva semne care arată că o companie se află în dificultate sunt indicatorii financiari care se înrăutățesc. Compania se poate afla în situația în care pierde contracte și clienți importanți pentru continuarea businessului, procesul decizional se desfășoară cu greutate, dezechilibrele din piață afectează capital compania, cifra de afaceri a scăzut cu cel puțin 20% în ultimele șase luni sau a înregistrat un rezultat operațional negativ. Nivelul de datorii în creștere, conturi poprite sau executări silite sunt și ele semnale de alarmă importante, care ar trebui să stimuleze antreprenorul sau conducerea companiei să ia măsuri de restructurare. În toate aceste cazuri, răspunsul rapid la factorul stresor și partenerierea cu un expert în management de criză poate scoate compania din criză. Pentru ca o companie să apeleze la restructurare nu este necesar ca toți indicatorii de mai sus să fie valabili, ci poate doar câțiva dintre ei, uneori chiar și unul este un semnal decisiv.
Cum poate fi evitată din timp apariția unor astfel de semne?
Printr-o conștientizare și acceptare a stării de dificultate și prin luarea unei decizii rapide, fără a recurge la amânare. În funcție de stadiul de dificultate, companiile au la îndemână mai multe metode de restructurare, adecvate nevoilor lor, toate prevăzute în legislația românească, iar aceste cadre existente vor mai fi încă îmbunătățite. Noi, la nivelul CITR, încurajăm companiile românești să îndrăznească să acceseze diversele mijloace prin care se pot pune la adăpost de actuala criză și nu numai. În plus, suntem aici să oferim ghidaj permanent și susținere celor care decid să apeleze la un mecanism de restructurare și, mai ales, venim cu o echipă multidisciplinară pregătită să facă față oricărei provocări, indiferent de sectorul de activitate sau de complexitatea companiei. Opțiunile sunt variate, de la măsuri de reorganizare a datoriilor la bugetul de stat, precum OG6, la măsuri de restructurare a datoriilor la creditorii privați - așa cum sunt băncile, IFN-urile sau alte companii de la care s-au împrumutat - prin concordat preventiv. Toate acestea contribuie la prevenirea insolvenței și ajută companiile să se redreseze înainte să rămână fără resurse, înainte ca starea de dificultate să înghețe activitatea companiei. Avem o experiență de peste 20 de ani în piață, și peste 950 de proiecte de mari dimensiuni gestionate, care ne fac să fim cea mai bună opțiune în zona de restructurare. Practicianul în insolvență, prin viziunea sa integratoare, este cel mai bun restructurator.
Care sunt cauzele care duc la dificultate și de ce acționează managerii într-un mod non-preventiv?
Aș menționa două categorii de cauze care conduc la o stare de dificultate a companiilor: sunt pe de-o parte unele soft, care țin de mindsetul antreprenorului și de comportamentul managerial, iar pe de altă parte unele hard, care vorbesc despre situații factuale, de business.
În ceea ce privește cauzele hard pentru care o companie ajunge în zona de distress am putea menționa lipsa de cash, un grad de îndatorare nerezonabil comparativ cu capacitatea de rambursare, un model de business ne-viabil, probleme juridice, lipsa adaptării la piață, așa cum s-a întâmplat în cazul unor companii anul trecut sau managementul defectuos. Toate acestea se completează cu accesarea cu întârzierea a mecanismelor de restructurare, care permite acumularea de probleme.
Printre cauzele care țin de mindsetul antreprenorului, am putea enumera tendința de a face totul singur versus angajarea unor specialiști, teama de eșec sau de recunoaștere a acestuia în fața societății sau a partenerilor de afaceri, conștientizarea cu întârziere a gradului avansat de dificultate, concentrarea pe stingerea incendiilor și defocusarea de pe strategie sunt câteva elemente care conduc la probleme pentru companiile românești. Desigur că și lipsa de cunoaștere și reticența vis-à-vis de accesarea mecanismelor de restructurare sau posibile soluții de redresare nu ajută antreprenorul să ia cea mai bună decizie pentru compania lui. Iar în ceea ce privește acest aspect, CITR, atât prin misiunea sa, cât mai ales prin proiectul de Directivă Europeană lucrează la a face cunoscute aceste aspecte mediului de afaceri. E important să știm că există soluții și să transmitem tuturor antreprenorilor că nu sunt singuri și că este în regulă ca uneori să apară provocări care să le depășească dimensiunea atribuțiilor, pentru că managementul pe timp de pace diferă de managementul de criză.
Ce altceva ar trebui să mai știe un antreprenor înainte de a se interesa de această Directivă?
Directiva privind restructurarea și insolvența nr. 2019/1023 se aplică în toate cele 27 de state membre UE, în versiuni adaptate contextului socio-cultural și economic specific fiecărui stat.
Este vorba despre o legislație în domeniul restructurării care va fi armonizată la nivelul tuturor statelor membre UE, oferind proceduri mai eficiente, cu costuri mai reduse și mai accesibile pentru toate tipurile de companii, dar mai ales va contribui la crearea unui mindset de creștere și salvare a companiilor românești, deci și o creștere a numărului de companii care se restructurează și primesc o nouă șansă. Procedurile de restructurare vor deveni o normalitate pentru însănătoșirea mediului de business și nu ar trebui să ne ferim să le adoptăm atunci când simțim că afacerea noastră are nevoia. Dacă metodele de restructurare preventive vor fi asimilate cu succes în România, așa cum noi ne propunem alături de partenerii noștri, ne așteptăm la mai puține cazuri de insolvență și falimente nenecesare, la diminuarea stigmatului și la normalizarea eșecului în business, pentru că asta înseamnă de fapt antreprenoriatul.
