CONFIRMARE PLANUL FISCAL Legea salarizării aplicată când va permite deficitul și în limita anvelopei bugetare convenite cu UE. Limită de 20% a sporurilor în salariul de bază

Noua lege a salarizării va fi pusă în aplicare în același timp pentru toate categoriile profesionale, cu încadrare în anvelopa salarială luată în calcul în actualul plan bugetar-structural pe termen mediu și în funcție de spațiul fiscal care va fi permis de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în perioada de prognoză 2025-2031, prevede Planul bugetar-structural pe termen 2025-2031, transmis Comisiei Europene și publicat de Ministerul Finanțelor. Planul prevede, totodată, limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază

Planul oficial confirmă astfel informația transmisă anterior de Profit.ro, care a relatata că ciitoarea lege a salarizării prevăzută în PNRR a fi adoptată în 2025 ar urma să fie aplicată doar din momentul în care România își va ajusta deficitul bugetar sub 5% din PIB sau în cazul în care nu conduce la majorarea anvelopei salariale prevăzute în buget, așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Potrivit planului fiscal pe șapte ani, prezentat anterior pe surse de către Profit.ro, deficitul ar urma să coboare la 5% în 2028 și la 4,2% în 2029.

CITEȘTE ȘI TABEL Câți muncitori străini sunt acum în România, după 3 ani în care Guvernul a acordat sute de mii de permise de muncă. Mulți pleacă însă rapid în alte țări UE și își lasă angajatorul "cu ochii în soare"

Reforma sistemului de salarizare unic va avea un impact de -1% din PIB pe perioada de prognoză 2025-2031.

Reforma sistemului de salarizare în sectorul public aduce modificări semnificative în modul în care angajații din sectorul public sunt remunerați, inclusiv prin revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor.

Reforma va fi implementată în conformitate cu proiecțiile pentru cheltuielile de personal pentru perioada de prognoză 2025-2031 care au fost cuprinse în planul bugetar-structural pe termen mediu, cu respectarea prevederilor legale privind responsabilitatea fiscal-bugetară și a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal luată în calcul la elaborarea planului bugetar-structural pe termen mediu.

Reforma include următoarele măsuri:

Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale: Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaționale asigură o structură salarială mai rațională, transparentă și echitabilă. Stabilind criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, reforma reduce disparitățile salariale și ajută la alinierea plății cu responsabilitățile, experiența și calificările, susține Guvernul

Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală: Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaților din administrația locală, atât publici, cât și contractuali, creează o mai mare consistență în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare. Aceasta reduce riscul fragmentării și inegalității salariale, asigurând că angajații din administrația locală sunt tratați similar cu cei din administrația centrală.

Guvernul garantează că modificările sistemului de remunerare sunt implementate simultan pentru toate categoriile ocupaționale, prevenind apariția dezechilibrelor sau discrepanțelor salariale între diferitele sectoare.

CITEȘTE ȘI DECIZIE ”Nivelul orientativ” de calcul al salariului minim va fi de 47%-52% față de salariul mediu. Excludere de la licitații publice și concesiuni pentru firmele care nu respectă noile norme. Amenzi și controale frecvente la unii angajatori

• Limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază: Această măsură, aplicată uniform în toate funcțiile din sectorul public, limitează plățile excesive sau disproporționate ale sporurilor, asigurând că fondurile publice sunt utilizate mai eficient. Măsura ajută la prevenirea inflației salariale și promovează sustenabilitatea finanțelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreționare.

Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potențialul de abuz și asigură că remunerația este mai predictibilă și echitabilă pentru toți angajații. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile și nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale, mai arată Executivul.

”Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în același timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public.

De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031”, prevede documentul citat.

Ministerul Muncii a finalizat încă din această vară o primă variantă a noii legi a salarizării în sistemul bugetar, propunere care a fost trimisă Băncii Mondiale pentru fi calculate impactul și sustenabilitatea noilor grile salariale raportate la PIB-ul național, într-o proiecție care se întinde pe următorii 50 de ani.