CONFIRMARE Deficitul bugetar al statului a crescut puternic în octombrie și a depășit o nouă bornă

Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB, în octombrie, de la 5,44% în luna anterioară. În primele 10 luni din 2023 se ridica la 3,91%.

VEZI AICI ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Comisia Europeană a avizat planul fiscal al României

Ca valoare a ajuns la 109,4 miliarde lei, fiind cu 46,6 miliarde mai mare decât cel din perioada similară a din 2023.

Profit.ro a anunțat de la începutul lunii că totalul cheltuielilor statului cu investițiile au crescut puternic în octombrie, cu aproximativ 20 de miliarde de lei, și au împins deficitul bugetar la 6,2% din PIB la finalul primelor zece luni ale anului (circa 109 miliarde lei). Ținta de deficit pentru întreg anul este de 7,9% din PIB.Deficitul bugetar urcase deja la 5,44% din PIB după primele nouă luni din acest an, de la 4,57% din PIB la opt luni, informație anunțată tot în premieră de Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Telekom România Mobile a lansat Black Friday cu reducere de 100% la achiziționarea unor telefoane

De ce este important: Deficitul este diferența dintre veniturile mai mici ale statului și cheltuielile mai mari pe care trebuie să le acopere. Cum statul nu are acești bani, trebuie să îi împrumute. Cu cât deficitele sunt mai ridicate și pe perioade mai lungi de timp, cu atât ritmul de creștere a datoriei publice devine mai alarmant. Împreună cu un ritm de creștere economică mai lent, cum se preconizează pentru România în următorii ani, deficitele bugetare mari pot duce la situații alarmante, cum este cea prognozată pentru România în 2031, an în care planul fiscal prevede că România va plăti pe dobânzi la datoria statului 3,5% din PIB (100 de miliarde de lei) față de 2% acum.

De asemenea important Guvernul intră, astfel, în ultimele două luni din an cu un spațiu bugetar pentru deficit de numai 1,7 puncte procentuale de PIB. Păstrarea deficitului în această limită pare mai greu de realizat în acest an față de anul trecut, având în vedere că în 2024 sunt alegeri parlamentare și prezidențiale pe final de an.

De asemenea, anul trecut o serie de plăți au fost amânate pentru acest an, lucru care nu este clar dacă va mai fi posibil și în 2024, având în vedere planul fiscal pe șapte ani asumat de România față de Comisia Europeană și țintele stabilite în acesta.

Obiectivele planului fiscal sunt pentru un deficit de 7,9% în acest an (în termeni ESA - standardul UE) și de 7% pentru anul următor.

CITEȘTE ȘI VIDEO Ciucă: O parte din măsurile noastre economice le regăsim și în programul de guvernare al socialiștilor. Diferența e că noi ceea ce spunem și facem

Statul și-a asumat cheltuieli majore

Statul și-a asumat cheltuieli majore cu investițiile în acest an, dar și în anii următori, în contextul în care trebuie să implementeze proiecte cu fonduri europene din bugetul multianual al UE, dar și proiecte cu fonduri europene finanțare în cadrul PNRR.

Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,1% (an/an), susținut de încasările din venituri curente: contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit, accize și venituri nefiscale.

La încăsările din impozitul pe venit și salarii, creșterea cu 22,2% (la 40,68%) se datorează majorării salariului minim și pensiilor (pentru că a crescut și punctul de pensie iar multe au depășit plafonul neimpozabil), conform notei care însoțește execuția bugetară.

CITEȘTE ȘI ANAF a controlat 177 de români în trimestrul III. Un bucureștean e pe primul loc în topul celor mai mari venituri constatate suplimentar

„Încasările din impozitul pe profit au însumat 32,92 mld lei, consemnând o creștere de 19,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale”, se arată în document.

Încasările nete din TVA au înregistrat 99,22 mld lei, în creștere cu 17,0% (an/an). Motivele menționate sunt legate de majorarea cotelor reduse de TVA (alimente cu zahăr adăugat, dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență).

Veniturile din accize au însumat 36 miliarde lei lei, înregistrând o creștere de 18,2%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,2%). Aici intră majorarea accizei la carburanți.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 582,94 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Amânare la reorganizarea Antifraudă

Cele cu salariile bugetarilor au însumat 133,72 miliarde lei, în creștere cu 23,8%, cele cu bunuri și servicii cu 20,9%, la 75,5 miliarde lei, iar cu dobânzile au urcat cu 16,8%.

O cheltuială mare se observă la cele cu asistența socială: 186,5 miliarde lei (+14,9%).

Motivul invocat de Ministerul Finanțelor: „evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”.

CITEȘTE ȘI Ciucă: Păstrăm cota unică cum dorește PNL sau ne trezim cu impozit progresiv cum vrea PSD și cu taxe care distrug mediul de afaceri?

Cum obișnuiește Guvernul să cheltuiască în ultimele două luni din an