Comisia Europeană a anunțat astăzi pentru România un deficit bugetar de 6,6% din PIB aferent anului 2023. Datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al CE, confirmă informațiile anunțate la începutul săptămânii trecute de către Profit.ro, pe surse, referitoare la faptul că CE a calculat României, pentru anul trecut, un deficit bugetar mai ridicat decât cel transmis de autoritățile de la București. Autoritățile de la București vizau un deficit, potrivit standardelor ESA, de 5,9% din PIB.
Astfel, potrivit informațiilor Profit.ro, CE a calculat pentru bugetul României un impact pe deficit de 0,7-0,75 puncte procentuale suplimentar față de cel de 5,9% din PIB, în termeni ESA, notificat de autoritățile române. Deficitul ar urca astfel la circa 6,6% din PIB.
Eurostat a anunțat astăzi că în 2023 cele mai multe state membre au înregistrat deficit bugetar. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în Italia (-7,4%), Ungaria (-6,7%) și România (-6,6%). 11 dintre statele membre au avut deficite de peste 3% din PIB, limita maximă permisă de regulile UE.
Patru state au consemnat excedent bugetar, Cipru și Danemarca, ambele cu +3,1% din PIB, Irlanda +1,7% și Portugalia +1,2%.
Comisia notează că nu are rezerve asupra datelor transmise de către statele membre.
Comisia este cea care stabilește și anunță deficitul ESA, pe baza datelor furnizate de către statele membre. Astfel, Comisia poate include în calcul în mod diferit cheltuieli comparativ cu estimările transmise de către state.
De ce este important: Situația fragilă a finanțelor publice pune România într-o postură deloc confortabilă, cu deficite bugetare mari pe perioade lungi, care trebuie finanțate prin împrumuturi. Bonitatea României în fața creditorilor devine dependentă într-o proporție și mai mare de girul Comisiei Europene pentru planurile de stabilizare și de derularea cu succes a PNRR. Ministerul Finanțelor anunță lunar evoluția deficitului în termeni cash, pentru anul 2023 la 5,7%. Mai important decât deficitul cash este deficitul în termeni ESA, cel care este raportat către Comisia Europeană, relevant în cadrul procedurii de deficit excesiv și care include și unele obligații de plată (facturile amânate pe anul următor) în plus față de deficitul cash. Deficitul ESA urmează să fie anunțat de către Comisie în cursul lunii aprilie.
De vină pentru majorarea deficitului au fost două categorii de cheltuieli efectuate anul trecut și pe care Comisia a considerat că trebuie să le înregistreze conform standardelor ESA. Cheltuielile luate la ochi de CE sunt cele de circa 6 miliarde de lei cu sistemul de Justiție și alte 5,9 miliarde de lei de pe urma obligațiunilor emise cu primă de emisiune de împrumut, potrivit informațiilor Profit.ro. (Sistemul de prime de emisiune presupune plata unei sume în compensație la vânzarea de titluri astfel încât investitorii să cumpere acum titlurile cu o dobândă mai mică decât cele din piață).
Guvernul a avut probleme mari în ce privește deficitul bugetar de anul trecut. Astfel, deși inițial bugetul a fost construit pe o țintă de deficit de 4,4%, Executivul a fost nevoit să discute în vară cu Comisia Europeană majorarea la 5,5-5,7% din PIB și să adopte măsuri de creștere a taxelor și de limitare a unor cheltuieli din sectorul public. România va negocia în perioada următoare un nou calendar pentru reducerea deficitului bugetar, în linie cu noul cadru european în această privință, intrat în vigoare anul acesta, și care permite perioade de ajustare între 4 și 7 ani. România este în procedură de deficit excesiv pe vechiul cadru.
