Sectorul jocurilor de noroc contribuie anual cu o sumă consistentă la bugetul de stat, prin taxe directe și indirecte.
Potrivit datelor furnizate de Romslot, Romanian Bookmakers, Rombet și Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), suma care ajunge anual la buget din taxe directe și indirecte se ridică la 600 de milioane de euro. În plus, potrivit asociațiilor citate, gradul de colectare este de peste 99%.
Numărul angajaților din această industrie se ridică la aproximativ 45 de mii.
Gradul de colectare și sumele ajunse la bugetul de stat au crescut considerabil începând cu anul 2015, când legislația a fost schimbată. Înființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și schimbarea legislației au făcut ca acest mediu să fie mai sigur pentru utilizatori, dar și mai profitabil pentru stat.
Practic, acum cei care sunt pasionați de jocuri de noroc o fac într-un mediu complet reglementat. Asta deoarece Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc analizează cu atenție operatorii care solicită licență. Pentru a o primi, operatorii trec mai întâi printr-o verificare minuțioasă și oferă anumite garanții. Ulterior, ei intră pe lista operatorilor licențiați în țara noastră, iar ONJN poate interveni în cazul în care apar anumite probleme între un operator și client indiferent dacă e vorba despre pariuri online, jocuri de cazino, poker sau loterii, servicii des întâlnite la cele mai importante nume de pe piață.
Dincolo de protecția jucătorilor, inclusiv legislația a fost îmbunătățită, iar oamenii nu mai sunt nevoiți să completeze anual declarația fiscală pentru a plăti taxele aferente sumelor retrase din mediul online. Acum, taxele sunt reținute direct de operator, iar banii sunt virați direct la bugetul de stat.
În acest fel, gradul de colectare a crescut, iar oamenii au scăpat de un proces birocratic pe care mulți dintre clienți l-au contestat.
În ultima perioadă, operatorii licențiați în România au demarat mai multe campanii de Joc Responsabil, prin care își îndeamnă clienții să nu facă excese. Scopul jocurilor de noroc este distracția, iar excesele pot fi împiedicate direct de pe platforma utilizatorilor, prin setarea unor limite de timp sau de sume mizate. Clienții au și posibilitatea să își închidă contul temporar sau definitiv.
Totodată, pentru a evita ca minorii să practice jocuri de noroc, de câțiva ani s-a implementat un proces mult mai strict al verificării identității. Astfel, conturile ce nu sunt verificate după un timp de la înscriere sunt închise, iar eventualele sume aflate în balanță sunt transferate direct la bugetul de stat, fără posibilitatea ulterioară de a fi recuperate.
Câți români preferă jocurile de noroc
Numărul românilor care caută distracția la jocuri de noroc este într-o creștere continuă. Ultimul studiu major pe această temă a fost realizat în 2019 de GFK România.
Astfel, studiul citat a arătat că 15% din totalul populației de peste 18 ani jucase cel puțin o dată în ultimul an la jocuri de noroc.
Un bărbat român din 4 jucase cel puțin o dată în ultimul an la momentul realizării studiului, în timp ce procentul femeilor care au bifat această activitate a fost de 7%.
Profilul clienților fideli, care joacă măcar o dată pe săptămână, e format din bărbați cu vârste între 18 și 24 de ani, necăsătoriți și din mediul urban. Nivelul lor de educație este mediu.
În momentul în care au fost întrebați de ce joacă, ei au avut la dispoziție mai multe variante de răspuns. 87% au spus că o fac deoarece se simt bine, în timp ce 74% au mers și pe varianta că joacă și pentru a câștiga bani.
