Abordarea de a reintroduce pedeapsa cu închisoare pentru angajatorii care nu achită într-un termen limită impozite și obligații reținute la sursă este foarte-foarte greșită, fiind departe de viața reală a antreprenorilor, care în numeroase cazuri își primesc banii cu întârziere de la clienți, aceștia putând fi astfel puși în situația de a alege între a vira salariile angajaților și a achita obligațiile la termenul impus, atenționează consultantul fiscal Gabriel Biriș.
"Oare înțelege cineva cum funcționează lucrurile în viață reală? Să zicem că ai o firmă cu câțiva angajați. Livrezi, facturezi și nu ești plătit de client. La sfârșitul lunii, te trezești că nu ai suficienți bani să plătești și salariile nete și să pui de o parte pentru taxele ce trebuie «reținute de la angajat» și plătite la buget pe 25 ale lunii următoare. Ce faci? Acum dai banii oamenilor să aibă ce pune pe masă acasă și să mai vină și luna următoare la muncă. Te gândești că rezolvi tu cumva până pe 25. Și poate chiar rezolvi și îți plătești și dările și treaba merge înainte - că altfel oricum în câteva zile ai avea conturile blocate de ANAF... Dacă iese însă legea asta, mai faci așa? Mai plătești salariile oamenilor știind că te riști la 1 până la 6 ani de închisoare?", punctează consultantul fiscal.
El arată că "reținerea" nu este ca și cum cineva transferă antreprenorului niște bani pentru plata impozitelor, iar acesta trebuie închis dacă utilizează banii în alte scopuri, ci sunt extrem de multe cazuri în care unui angajator îi este imposibil - nu din rea-voință - de a achita taxele în termenul strict impus de stat dacă la rândul său nu primește banii de la clienții facturați.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Profit.ro a anunțat joi că Finanțele propun pedeapsă cu închisoare de la 1 la 6 ani pentru angajatorii care nu achită în maximum 30 de zile de la scadență un set întreg de 30 impozite. Proiectul este gândit pentru a sancționa neplata cu intenție a obligațiilor și folosirea banilor în alte scopuri, fără a detalia exact ce înseamnă "cu intenție" și "în alte scopuri", respectiv dacă o firmă a folosit banii, intenționat, pentru a plăti salariile angajaților deoarece nu a încasat la rândul său, la timp, toate facturile de la clienți sau dacă a deturnat efectiv banii.
Neplata contribuțiilor a mai fost considerată infracțiune, dar în 2015 Curtea Constituțională a decis că prevederea este neconstituțională, din cauza definirii neclare a "reținerii la sursă", astfel că angajatorii trebuie sancționați doar cu amendă. Acum, Guvernul vrea să reintroducă sancțiunea, ca un al doilea pas spre alimentarea bugetului după ce a decis transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.
Astfel, de anul viitor, contribuțiile la sănătate și pensii vor fi transferate integral la angajați, fiind datorate de aceștia, deși obligația de reținere și virare la buget va aparține tot angajatorilor, potrivit modificărilor aduse Codului fiscal, modificare care permite reincriminarea ca faptă de evaziune. Potrivit unor date publicate de ANAF, obligațiile fiscale restante ale persoanelor juridice se situau la finele anului trecut la aproximativ 84 miliarde de lei. Această sumă include, însă și arieratele pe care Fiscul nu se așteaptă să le mai recupereze, cum sunt cazurile firmelor intrate în faliment cu datorii dar fără active care să poată fi urmărite.
Cum a arătat Profit.ro, cel mai mare restanțier la contribuții sociale, transferate de anul viitor angajaților, este, însă, chiar statul. Top 10 datornici este dominat categoric de companiile de stat, cu 9 poziții ocupate.
Practic, Guvernul ar trebui acum să își execute silit propriile companii și să îi bage în închisoare pe șefii pe care singur îi pune în fruntea societăților.
Problema este, însă, că aceste companii sunt și unii dintre marii angajatori în regiuni cu șomaj ridicat. Se poate presupune foarte normal că o companie de stat care ani la rândul nu a avut resursele necesare pentru a achita contribuțiile sociale nu le va avea, în mod miraculos, nici începând cu anul viitor, când contribuțiile vor fi transferate în sarcina angajaților, în ideea că angajatorii vor fi astfel obligați să le achite.
