Achiziția platformelor hardware și software pentru sistemele informatice "Case de marcat" și "eFactura" se află la etapa de consultare a pieței, fază care a debutat în urmă cu aproape doi ani, potrivit documentelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Achiziția, necesară pentru ca ANAF să poată realiza eficient o analiză de risc pe datele colectate de la casele de marcat legate în timp real la sistemul informatic al Fiscului, dar și pentru extinderea sistemului eFactură la toate facturile emise de firme, de la începutul anului următor, este prevăzută și în PNRR, unde se precizează că ar putea aduce miliarde de lei la bugetul de stat. Între timp, prețul celor două platforme pare să se fi dublat, la aproape 44 milioane lei, fără TVA.
Puteți citi mai jos reacția Ministerului Finanțelor la articolul publicat de Profit.ro
În timp, firmele interesate să furnizeze aceste platforme către Ministerul Finanțelor s-au schimbat. Față de opt în toamna lui 2021, acum, la discuțiile cu Finanțele, au participat cinci firme, Dante International (eMag), Logic Computers, B2B Digital, Vodafone România și Innova Systems. (Innova și Logic au fost prezente și la consultarea din toamna lui 2021).
De ce este important: ANAF este o instituție de importanță critică pentru stat, de a cărei eficiență depinde bugetul, după cum s-a văzut și în dezbaterile din ultimele luni privind "gaura" de 20 de miliarde de lei. Tergiversarea modernizării Fiscului din prezent aduce aminte de programul de modernizare a ANAF cu bani împrumutați de la Banca Mondială, la care s-a renunțat în 2019 după ce timp de șase ani a fost cheltuită doar o parte din bani, pe analiză și consultanță.
CITEȘTE ȘI Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 700 de miliarde de lei și este, din nou, peste 50% din PIBANAF este instituție subordonată Ministerului Finanțelor, iar sistemul informatic este administrat de către Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), de asemenea în subordinea ministerului. De achiziție se ocupă Ministerul Finanțelor, etapa de consultare a pieței fiind premergătoare definitivării documentației pentru derularea efectivă a licitației. Prin consultare, instiutuția vizează să obțină informații și recomandări despre potențialele soluții tehnice, dar și prețuri indicative.
În privința caselor de marcat, noua platformă informatică ar trebui să permită Fiscului analize complexe pe volumele mari de date pe care în prezent le primește de la casele de marcat ale operatorilor economici, conectate online în timp real cu ANAF.
Sistemul eFactură, de emitere a facturilor prin intermediul serverelor ANAF, este în prezent obligatoriu în relația cu instituții ale statului, iar între companii private (B2B - business to business) doar pentru bunuri considerate a avea risc fiscal riedicat. De la începutul anului următor, emiterea facturilor prin serverele ANAF ar urma să devină obligatorie pentru toate tranzacțiile B2B.
CITEȘTE ȘI Ordonanța tăierilor: Supraimpozitarea energiei și gazelor, posibil insuficientă pentru finanțarea plafonării prețurilor la consumatorii finaliPotrivit obligațiilor asumate în PNRR, sistemul informatic pentru eFactură ar trebui să fie gata în trimestrul al doilea din 2023. Platforma pentru case de marcat ar putea avea un termen similar.
Prețul indicativ solicitat de firmele interesate pare să se fi dublat
În raportul recent privind consultarea pieței, achiziția „Platforme informatice hardware și software pentru sistemele informatice «Case de marcat» și «eFactura»” apare divizată în două loturi, cu o valoare totală de 43,83 milioane lei, fără TVA.
Propuneri indicative de preț - mai 2023
- pentru Lotul nr. 1 au fost primite propuneri indicative de preț din partea tuturor celor 5 operatori economici participanți la consultarea de piață, a căror medie aritmetică este de 31.377.650 lei fără TVA,
- pentru Lotul nr. 2 au fost primite propuneri indicative de preț din partea a 2 din cei 5 operatori economici participanți la consultarea de piață, a căror medie aritmetică este de 12.465.245 lei fără TVA.
Încadrarea soluțiilor propuse în valoarea estimată a achiziției - octombrie 2021
(discuțiile au început în august 2021)
- au fost primite propuneri indicative de preț din partea a 7 operatori economici, a căror medie aritmetică este de 20.983.809 lei fără TVA.
Reacția Ministerului Finanțelor la articol
"Referitor la achiziția platformelor hardware și software pentru sistemele informatice “Case de marcat” și "E-factura, așa cum sunt ele prezentate în articol, trebuie făcută o precizare de la bun început:
La nivelul anului 2020 exista o viziune privind crearea acestor sisteme, cu infrastructuri proprii, dedicate. Odată cu nevoia de digitalizare mult sporită, apariția unor proiecte noi, cu impact major în ceea ce înseamnă administrarea și activitatea de control a contribuabililor, a rezultat nevoia implementării unei strategii noi, care să înglobeze toate solicitările, care să integreze toate cerințele și în același timp să ofere centralizat toate informațiile necesare către organul fiscal interesat.
Pe partea de software, aplicațiile necesare au fost deja create cu forțe proprii la nivelul CNIF, fiind în prezent în producție și funcționale, în acord cu legislația existentă. Dezvoltări ulterioare vor fi implementate pe măsură ce cerințele legislative o vor impune (de ex. B2B obligatoriu).
Pe partea de hardware, este improprie comparația făcută la nivelul prețurilor, pentru că în acest moment nu mai vorbim de sisteme/platforme individuale, ci vorbim de un sistem integrat, de o infrastructură unică ce se află în constructie și care va include toate aplicațiile și sistemele existente precum și cele viitoare, în principal cele ce urmează a fi dezvoltate prin intermediul PNRR. Astfel că, nu vor mai exista platforme hardware dedicate unor sisteme, ci va exista o singură infrastructură, unitară, care va deservi toate nevoile, indiferent de zona din care provin solicitările.
În ceea ce privește analiza, prelucrarea și valorificarea datelor care se colectează inclusiv în acest moment prin aplicațiile ce deservesc case de marcat sau E-factură, acest lucru se realizează deja cu resursele existente, fiind de asemenea un proiect amplu cu finanțare în PNRR, care va definitiva și remodela procesele existente.
În concluzie, efortul de digitalizare făcut la nivelul Ministerului de Finanțe trebuie înțeles ca pornind de la o strategie nouă, ce presupune o infrastructură hardware unică, unitară, mult mai ușor de gestionat și administrat, cu costuri mai mici de întreținere, și care va deservi nevoile din toate proiectele implementate sau aflate în implementare, crescând în mod semnificativ performanța."
Cele două platforme, prevăzute în PNRR cu impact de miliarde de lei în reducerea evaziunii
"În egală măsură, în ceea ce privește sursele interne de date, este vizată și implementarea a două noi sisteme, extrem de importante în această ecuație analitică: implementarea sistemelor referitoare la aparatele de marcat electronice fiscale și de facturare electronică. Primul sistem, prin deplina conectare în timp real a caselor de marcat cu jurnal electronic la sistemul IT al MF/ANAF, abordează, în special, domeniul comerțului la nivelul căruia s-a putut constata că există un decalaj fiscal ridicat și concentrează cea mai mare parte din frauda intracomunitară în conexiune cu operațiunile de logistică (transporturi și depozitare), domeniu care contribuie de asemenea în mare măsură la generarea decalajului fiscal la TVA. Cel de al doilea sistem țintește în special tranzacțiile B2B, prin introducerea sistemului de facturare electronică. Din analizele de decalaj fiscal la TVA, reiese că sumele necolectate la acest nivel reprezentau în anul 2019 circa 4,3 mld. lei, însemnând 14% din decalajul fiscal. Având în vedere un plus de 4 miliarde lei nu numai din TVA aferent tranzacțiilor B2B, ci și din impozite conexe acestor tranzacții se poate ajunge la o creștere a ponderii în PIB a veniturilor fiscale cu 1,5 p.p., ceea ce înseamnă 2,5 p.p. împreună cu sporul de venituri adus de activitatea de control", potrivit PNRR.
Luând în calcul un PIB estimat la 1.591 miliarde lei pentru anul 2023, 1,5 puncte procentuale reprezintă circa 24 miliarde de lei.