La data de 1 aprilie 2025, cel târziu, România ar fi trebuit să aibă în vigoare măsurile din cadrul reformei fiscale, care să aducă la buget, în cele nouă luni rămase din 2025, venituri suplimentare reprezentând echivalentul a 1,3% din PIB (adică 25 miliarde de lei). Acest angajament nerespectat de către Guvern - care a promis în schimb că o dezbatere asupra măsurilor fiscale ar urma să aibă loc din iulie, iar acestea să fie implementate de la 1 ianuarie 2026 - se adaugă unui lung șir de promisiuni nerespectate și amânări în ce privește reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor statului.
De ce este important: România are perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, printre puținele elemente care susțin bonitatea Guvernului la acest moment fiind girul Comisiei Europene pentru planul de reducere a deficitului. O evaluare negativă a CE în iunie (foarte probabilă), fără măsuri rapide de corectare din partea statului, ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran în categoria junk și la dobânzi nesustenabile la datoria publică.
Potrivit surselor Profit.ro, ca urmare a neimplementării reformei fiscale (care este parte a PNRR, dar și o componentă esențială a planului fiscal pe 7 ani), Guvernul riscă acum o sumă de până la 660 milioane de euro aferentă reformei fiscale în cadrul PNRR, dar și suspendarea de fonduri europene clasice (cele din calendarul multianual al UE) ca sancțiune pentru nerespectarea de reforme cheie din planul fiscal. Fondurile UE sunt vitale pentru dezvoltare, dar și pentru menținerea finanțelor statului pe linia de plutire.
La începutul lunii iunie, are loc evaluarea în cadrul semestrului european, în cadrul căreia România va fi probabil criticată pentru nerespectarea acestui angajament cheie, care a stat la baza primirii unui termen mai lung pentru reducerea deficitului (7 ani în loc de 4).
În ianuarie, Consiliul UE a recomandat României să își respecte angajamentele asumate în cadrul planului fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, "pentru a-și menține extinderea perioadei de ajustare" de la 4 la 7 ani. România a primit 7 ani în loc de 4 pentru reducerea deficitului după ce și-a luat angajamente precum investiții și o serie de reforme cheie, inclusiv reforma fiscală.
Reforma fiscală ar fi trebuit să fie în vigoare la 1 aprilie - captură din recomandarea de pe 21 ianuarie a Consiliului UE
Guvernul a luat doar câteva măsuri până în prezent
În acest an, efortul reducerii deficitului bugetar de la 8,65% din PIB anul trecut la 7% din PIB ar trebui să se facă doar prin controlul cheltuielilor, o colectare mai bună de către ANAF și câteva măsuri de creștere a taxării, introduse la final de decembrie 2024 prin ordonanța trenuleț, potrivit guvernanților.
Venituri de circa 7,1 miliarde lei ca urmare a măsurilor din ordonanța trenuleț
- reducerea pragului pentru încadrarea la regimul special de impozitare pentru microîntreprinderi (la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro în 2026) ar aduce suplimentar la buget circa 0,75 miliarde lei.
- creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% ar aduce 1,4 miliarde lei.
- eliminarea scutirilor pentru angajații din IT, construcții, agricultură, industria alimentară (pentru un venit salarial de până la 10.000 de lei pe lună) ar aduce 4 miliarde lei
- taxa pe stâlp - cel puțin 1 miliard lei
Cât ar trebui să aducă reforma fiscală (graficul aparține Ministerului Finanțelor și a fost inclus în planul fiscal cu CE)
