Următoarele reuniuni ale miniștrilor de externe și ai apărării din Uniunea Europeană, programate în luna august, vor fi mutate de la Budapesta la Bruxelles, a anunțat cel mai înalt diplomat al blocului, în cea mai recentă escaladare a unei dispute între Uniune și Ungaria cu privire la poziția premierului acesteia față de războiul din Ucraina, anunță CNN.
Premierul ungar de extremă dreapta Viktor Orbán a deranjat liderii UE, afirmând recent că Uniunea are o „politică pro-război”, scrie News.ro.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Borrell a răspuns la comentariul lui Orban în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles, spunând: „Am înțeles că trebuie să trimitem un semnal, chiar dacă este un semnal simbolic, că a fi împotriva politicii externe a Uniunii Europene și a descalifica politica Uniunii Europene ca «partid al războiului» trebuie să aibă unele consecințe”.
„Am analizat declarațiile și acțiunile implementate” de premierul și ministrul de externe maghiar, a declarat șeful diplomației UE. „Pot spune că toate statele membre, cu o singură excepție, au fost foarte critice cu privire la acest comportament”, a adăugat el.
„Politica Uniunii Europene nu este o politică pro-război. Am respins cu fermitate acest lucru”, a spus Borrel, adăugând: «Singurul care este pro-război este Putin». Reuniunile informale ale Consiliului UE ale miniștrilor de externe și de apărare urmau să aibă loc la Budapesta în perioada 28-30 august, potrivit site-ului Consiliului UE, Ungaria deținând în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene.
Decizia lui Borrell vine după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a ripostat ferm la afirmația lui Orbán potrivit căreia UE a condus o „politică pro-război” într-o scrisoare publicată săptămâna trecută.
„Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima care își exercită dreptul legitim la autoapărare. Rusia conduce un război de agresiune prin încălcarea flagrantă a dreptului internațional, a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei în conformitate cu Carta ONU”, a scris Michel.
Orbán i-a supărat și mai mult pe legislatorii UE cu recentele sale așa-numite „misiuni de pace” de la începutul lunii iulie - întâlnindu-se cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing și, mai recent, cu fostul președinte american Donald Trump la reședința sa Mar-a-Lago din Florida.
Liderul autoritar maghiar a încercat să se prezinte ca un pacificator în conflictul din Ucraina, însă poziția sa este în dezacord cu majoritatea liderilor UE, care s-au angajat să sprijine fără echivoc Ucraina în încercarea de a respinge efortul militar al Rusiei. În scrisoarea sa către acești lideri, Orban a declarat că, în timpul întâlnirilor, a existat o „observație generală” conform căreia „intensitatea conflictului militar” din Ucraina „va escalada radical în viitorul apropiat”.
O scrisoare semnată de peste 63 de parlamentari europeni, adresată celor trei șefi ai UE, a declarat că Orban a „cauzat daune semnificative” prin întâlnirile sale. Aceștia au solicitat liderilor blocului comunitar să suspende drepturile de vot ale Ungariei în cadrul Consiliului European, argumentând că „simpla condamnare verbală” a Ungariei nu are „niciun efect”.
