Comisia Europeană detaliază miercuri condițiile în care dorește să discute cu Londra o perioadă de tranziție post-Brexit de câteva luni după plecarea Regatului Unit din UE pe 29 martie 2019, relatează AFP.
Această nouă etapă are loc la câteva zile după ce liderii europeni au dat undă verde deschiderii celei de a doua faze a negocierilor cu Londra. Acest lucru a pus capăt, după mai bine de un an, unui impas pe tema facturii Brexitului, viitorului frontierei iralndeze și drepturilor cetățenilor expatriați, scrie News.ro.
Perioada de tranziție, cerută de premierul britanic Theresa May, este necesar să le garanteze celor două părți un Brexit blând, și să le ofere totodată timp să-și negocieze viitoarea relație, care ar urma să ia forma unui acord comercial îmbunătățit.
Negociatorul șef al Uniunii Europene Michel Barnier își prezintă miercuri ”recomandările” cu privire la această tranziție, care este necesar să fie aprobate ulterior, la sfârșitul lui ianuarie, de către statele membre. Negocierile cu britanicii ar putea, atunci, să fie deschise în mod oficial.
Poziția europenilor a fost deja precizată pe larg în ”orientările” cu privire la Brexit aprobate săptămâna trecută de liderii europeni.
Ei doresc ca Regatul Unit să continue să urmeze, în cursul acestei perioade de tranziție, toate reglementările UE, însă fără să participe la procesul luării deciziilor, având în vedere că va deveni oficial un stat terț.
De asemenea, va fi necesar ca Londra ”să continue să se conformeze politicii comerciale a UE”, ceea ce o va împiedica prin definiție să semneze acorduri de liber-schimb cu alte țări.
Această tranziție ”va fi esențialul statu-quoului economic”, a rezumat marți Michel Barnier într-un interviu acordat mai multor cotidiene europene.
”Europa va continua să aplice în Regatul Unit toate legile și reglementările, inclusiv autoritatea Curții de Justiție a UE (CJUE) și libertatea de mișcare a muncitorilor europeni”, a precizat Barnier, adăugând că aceste condiții ”nu sunt negociabile”.
”LINII ROȘII”
Aceste așteptări par să corespundă declarațiilor Theresei May, care a propus într-un discurs pe care l-a susținut pe 22 septembrie la Florența (Italia) ca ”accesul la piețele unora și celorlalți” să continue în timpul tranziției ”în condițiile actuale”.
Principala incertirudine a negocierilor constă în durata acestei perioade. May a evocat ”aproximativ doi ani”, adică până în martie 2021. Europenii au anunțat că au ”luat act”.
Un consilier al lui Michel Barnier, Stefaan De Rynck, a subliniat însă luni, la centrul de reflecție Chatham House, la Londra, că această tranziție ar trebui ”să fie scurtă și limitată în timp”.
”Sfârșitul anului 2020 pare un punct final natural al perioadei de implementare sau de tranziție”, a observat apoi De Rynck.
Europenii speră să se înțeleagă cu Londra asupra principiilor mari ale perioadei de tranziție până în martie, după care ar vrea să înceapă să discute despre cadrul viitoarei lor relații comerciale.
Obiectivul lor este să ajungă încă din octombrie 2018 la un acord de retragere care să includă atât modalitățile viitoarei perioade de traziție, cât și o declarație comună - în anexă - care să definească marile linii ale legăturilor viitoare cu Londra.
Odată intrată în vigoare plecarea Regatului Unit și odată cu intrarea în faza de tranzție, în martie 2019, negocierile comerciale ca atare vor putea să înceapă în mod oficial, în vederea unei intrări în vigoare în 2021.
Theresa May a declarat marți, potrivit unui purtător de cuvânt, că ea speră să încheie ”un acord considerabil mai ambițios” decât cel semnat în urmă cu peste un an de UE cu Canada - CETA.
Barnier intenționează să ia CETA ca model, în cazul în care Londra își păstrează ”liniile roșii” actuale în negocieri.
