Ignorarea comportamentului non-etic al echipei sau al furnizorilor și colaboratorilor, furnizarea de informații false echipei de management și/sau inducerea în eroare a auditorilor sau organismelor de reglementare și control sunt practici la care ar apela 15% dintre angajații români pentru a avansa în carieră sau a obține un salariu mai mare.
În același timp, 82% consideră că doar condamnarea în instanță este factorul principal care ar putea împiedica frauda și corupția, conform studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de corupție din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA).
Datele arată că puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar 3% dintre respondenții români spun că ar transmite informații false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajații intervievați spun că ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din piețele dezvoltate (11%).
„Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulțumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică și creșterea economică încetinită chiar și pe piețele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, țintele de performanță ale acestora rămân ambițioase și sunt nevoite să se reinventeze constant.
În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, așa cum și oportunitățile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-și creeze mecanisme complexe și eficiente pentru a preîntâmpina și a combate frauda”, a declarat Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.
Românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31% dintre respondenți cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează.
Deși 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local (un procent mult mai mic decât media europeană, de 64%), doar 15% spun că ar acționa imoral (să ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management și/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control) ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare.
În ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63%), a conversațiilor pe instant messenger (61%) și a conturilor de social media (59%).
Nu puțini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puși în fața unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat (față de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeași companie.
Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona - ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei.
În ceea ce privește raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menține tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt și Turcia). Grija pentru siguranța personală este factorul principal care îi determină pe angajații români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupție la serviciu. În jur de 30% dintre ei menționează și grija legată de avansarea în carieră sau de oportunitățile oferite de alte companii.
