Comitetul Nobel norvegian a decis să acorde premiul Nobel pentru Pace în 2024 organizației japoneze Nihon Hidankyo. Această mișcare populară a supraviețuitorilor bombelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, cunoscuți și sub numele de Hibakusha, primește premiul pentru „eforturile sale de a obține o lume fără arme nucleare și pentru că a demonstrat prin mărturii că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată”.
Ca răspuns la atacurile cu bombe atomice din august 1945, a apărut o mișcare globală ai cărei membri au lucrat neobosit pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la consecințele umanitare catastrofale ale utilizării armelor nucleare. Treptat, s-a dezvoltat o normă internațională puternică, care stigmatizează utilizarea armelor nucleare ca fiind inacceptabilă din punct de vedere moral. Această normă a devenit cunoscută sub numele de „tabu nuclear”, scrie News.ro.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Mărturia Hibakusha - supraviețuitorii de la Hiroshima și Nagasaki - este unică în acest context mai larg, potrivit Comitetului.
Acești martori istorici au contribuit la generarea și consolidarea unei opoziții pe scară largă față de armele nucleare în întreaga lume, bazându-se pe poveștile personale, creând campanii educaționale bazate pe propria lor experiență și lansând avertismente urgente împotriva răspândirii și utilizării armelor nucleare. Hibakusha ne ajută să descriem indescriptibilul, să gândim inimaginabilul și să înțelegem cumva durerea și suferința de neînțeles cauzate de armele nucleare, se arată în comunicatul Comitetului Nobel.
Comitetul Nobel norvegian recunoaște un fapt încurajator: nicio armă nucleară nu a fost folosită în război în aproape 80 de ani.
Eforturile extraordinare ale Nihon Hidankyo și ale altor reprezentanți ai Hibakusha au contribuit enorm la stabilirea tabuului nuclear. Prin urmare, este alarmant faptul că astăzi acest tabu împotriva utilizării armelor nucleare este sub presiune, continuă mesajul.
Potrivit Comitetului norvegian, puterile nucleare își modernizează și își îmbunătățesc arsenalele; noi țări par să se pregătească să dobândească arme nucleare; și se fac amenințări cu utilizarea armelor nucleare în războaie continue. În acest moment din istoria omenirii, merită să ne reamintim ce sunt armele nucleare: cele mai distructive arme pe care le-a văzut vreodată lumea.
Președintele comitetului, Jørgen Watne Frydnes, a descris Nihon Hidankyo drept „o mișcare de bază a supraviețuitorilor bombei atomice de la Hiroshima și Nagasaki, cunoscuți și sub numele de Hibakusha”.
Comitetul Nobel norvegian a primit un total de 286 de candidați pentru Premiul Nobel pentru Pace 2024. Dintre aceștia, 89 sunt organizații. Deși cei eligibili pentru nominalizare pot dezvălui pe cine au propus, Comitetul păstrează secrete numele candidaților timp de 50 de ani, ceea ce înseamnă că nu există nicio certitudine cu privire la lista completă.
Printre nominalizații cunoscuți din acest an s-au numărat agenția ONU pentru refugiați UNHCR, Papa Francisc și naturalistul britanic David Attenborough.
Casele de pariuri l-au considerat pe disidentul rus Alexei Navalnîi, care a murit într-o colonie penală din Arctica în februarie, unul dintre favoriții la câștigarea premiului, însă acest lucru nu se poate întâmpla deoarece nimeni nu poate primi premiul postum.
Un alt favorit al agențiilor de pariuri, ucraineanul Volodimir Zelenski, este puțin probabil să câștige, deoarece este liderul unei națiuni aflate în război.
Date-cheie
Anul trecut, Comitetul Nobel norvegian a decis să îi acorde Premiul Nobel pentru Pace lui Narges Mohammadi pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran și pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți.
La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel și-a semnat testamentul, donând cea mai mare parte a averii sale pentru o serie de premii, Premiile Nobel.
Alfred Nobel a manifestat un mare interes pentru problemele sociale și a fost implicat în mișcarea pentru pace. Prietenia sa cu Bertha von Suttner, care a fost o forță motrice în mișcarea internațională pentru pace din Europa și care a primit ulterior premiul, i-a influențat opiniile în această privință. Așa cum este descris în testamentul lui Nobel, unul dintre premii este dedicat „persoanei care va fi depus cel mai mare efort sau cea mai bună activitate în favoarea fraternității între națiuni, a abolirii sau a reducerii armatelor permanente și a organizării și promovării congreselor de pace”.
Pacea a fost al cincilea și ultimul domeniu de premii pe care Nobel l-a menționat în testamentul său.
Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepția Premiului Nobel pentru Pace, care este decernat la Oslo, în Norvegia.
Fondatorul Premiului Nobel, Alfred Nobel, a fost un cosmopolit suedez. În testamentul său, acesta a declarat că Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să fie acordat de un comitet norvegian. În timpul vieții lui Alfred Nobel, Norvegia și Suedia erau unite sub un singur monarh, până în 1905, când Norvegia a devenit regat independent.
Din 1901, au fost acordate 104 premii Nobel pentru Pace.
Au fost premiate 30 de organizații diferite.
Două premii pentru Pace au fost împărțite între trei persoane.
Până în prezent, 19 femei au primit Premiul Nobel pentru Pace, incluzând-o în această statistică pe Narges Mohammadi.
Le Duc Tho este singurul care a refuzat Premiul Nobel pentru Pace, potrivit nobelprize.org.
Premiul Nobel pentru Pace are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 1 milion de dolari, și va fi decernat la Oslo la 10 decembrie, la comemorarea morții lui Alfred Nobel.
