BNS consideră că testarea cu poligraful încalcă drepturi fundamentale și depășește limitele legale ale procesului de recrutare.
A fost relatat anterior că multe firme au început să apeleze în România la o practică ce poate fi apreciată drept controversată în timpul interviului de angajare - VEZI MAI JOS
Potrivit art. 26 din Constituția României, viața intimă, familială și privată este protejată, iar art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul la respectarea vieții private, orice ingerință fiind permisă doar în condițiile prevăzute de lege.
În ultimele săptămâni, în spațiul public au fost semnalate tot mai multe cazuri, inclusiv prin materiale apărute în presă și pe platformele de socializare, în care candidați la angajare reclamă că au fost supuși sau li s-a solicitat să accepte testarea cu detectorul de minciuni ca etapă a procesului de recrutare.
Utilizarea testului poligraf încalcă flagrant principiul nediscriminării, prevăzut și sancționat de art. 5 din Codul Muncii. Condiționarea accesului la un loc de muncă de acceptarea unei astfel de testări creează un tratament diferențiat între candidați pe criterii care nu au legătură cu aptitudinile profesionale sau cu capacitatea de a îndeplini atribuțiile postului.
În relațiile de muncă, art. 29 alin. (3) din Codul muncii prevede că angajatorul poate solicita doar informațiile necesare pentru verificarea aptitudinilor profesionale și a capacității candidatului de a ocupa postul. Testele poligraf depășesc acest cadru și presupun prelucrarea unor date personale sensibile, ridicând probleme de compatibilitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). În plus, refuzul candidatului de a accepta testarea nu poate constitui un criteriu de excludere din procesul de recrutare.
BNS atrage atenția că legislația românească nu oferă o bază legală pentru utilizarea detectorului de minciuni în recrutarea personalului din mediul privat și că testul poligraf nu este recunoscut de comunitatea științifică drept un instrument infailibil pentru stabilirea adevărului.
În acest context, BNS solicită:
- Inspecției Muncii să verifice și să sancționeze utilizarea testelor poligraf în recrutare;
- Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal să analizeze legalitatea prelucrării datelor rezultate din astfel de testări;
- Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să verifice dacă excluderea candidaților care refuză testarea constituie o practică discriminatorie;
- Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale să promoveze modificări legislative care să interzică expres utilizarea testelor poligraf în recrutare și să introducă sancțiuni pentru angajatorii care condiționează angajarea de acceptarea acestora.
Blocul Național Sindical reamintește că art. 41 din Constituția României garantează dreptul la muncă și accesul egal, nediscriminatoriu, la ocuparea unui loc de muncă. Integritatea profesională trebuie evaluată prin competențe, experiență și calificări, nu prin metode intruzive care afectează demnitatea și drepturile fundamentale ale persoanei.
Anterior, a fost anunțat că multe firme au început să apeleze în România la o practică ce poate fi apreciată drept controversată în timpul interviului de angajare.
Este vorba de introducerea la finalul interviului a unui test poligraf, cu diferite întrebări.
Avocații spun că asemenea teste sunt ilegale. Candidații care le refuză au însă mai puține speranțe de angajare.
O candidată la un post în marketing a relatat o astfel de experiență.
"Mi s-a spus din primul interviu că la final va fi și un test poligraf. De la început mi s-a spus că nu mă obligă să fac acest test, dar e un pas în procesul de recrutare și dacă vreau să merg mai departe pentru a obține acest job, trebuie să fac acest lucru.
Au fost întrebări dacă am fost trimisă să divulg informații din interiorul companiei până la dacă am consumat substanțe ilegale în ultimii 5 ani", a spus tânăra, într-un video prezentat mai jos de Observator News.
"Este o intruziune nepermisă în viața privată a salariatului și încalcă mai multe dispoziții legale. Tu ca angajator din punct de vedere a legislatiei, in acest moment, nu ai voie sa intervii in viata privata a salariatului sa-i impui un detector de minciuni.
Simpla solicitare ar trebui să fie sancționată de către Inspecția Muncii cu amenzi destul de consistente", spune un avocat specializat în Dreptul Muncii.
Unii specialiștii în HR cred că testul cu detectorul de minciuni trebuie înlocuit cu metode moderne.
"În recrutare nu se folosește în momentul de față această practică, ci sunt instrumente moderne, cum ar fi testarea comportamentală în cadrul interviurilor structurate, verificarea referințelor tehnice de la locurile de muncă anterioare", spune un astfel de specialist.
La o săptămână după interviurile de angajare, candidata a fost respinsă.
"Mi-au mai scris oameni care au mai fost la același interviu cu mine și au spus că testul poligraf a dat eronat, le-au spus că au făcut lucruri pe care ei de fapt nu le-au făcut și nu au obținut jobul", spune tânăra.
În București există cel puțin 4-5 firme care colaborează cu departamente de resurse umane și supun candidații unor teste cu detectorul de minciuni.
"În procesul de recrutare se practică. În domeniile financiar, în orice domeniu unde se lucrează cu bunuri, case de amanet, transport valori, sunt firme care au baze de date importante", spune reprezentantul unei companii furnizoare de teste poligraf.
Prin testul poligraf de integritate, angajatorii urmăresc să afle dacă un candidat are anumite vulnerabilități, cum ar fi consumul de substanțe interzise, datorii sau dacă a furat vreodată baze de date de la un loc de muncă.
Avocații spun însă că folosirea testului cu detectorul de minciuni în timpul interviului de angajare încalcă dreptul la viață privată garantat de Constituție.
Joburi false, perfect create cu AI, păcălesc tot mai mulți oameni
Mii de oameni sunt atrași cu oferte de muncă „perfecte” și ajung să piardă bani sau date personale.
Recent a fost semnalat că tot mai mulți candidați sunt abordați cu oferte de job aparent ideale, personalizate până la cel mai mic detaliu. Mesajele sunt bine scrise, conțin informații reale despre experiența profesională și par trimise de recrutori legitimi.
În realitate, în spatele acestor oferte se află escroci care folosesc inteligența artificială pentru a crea anunțuri credibile și greu de depistat.
Fraudele de acest tip urmăresc, în general, două obiective: obținerea de bani sau colectarea de date personale. După primul contact, candidaților li se cere CV-ul, așteptările salariale sau detalii despre disponibilitate. Ulterior, apare un pretext pentru a solicita bani – de exemplu pentru „optimizarea CV-ului”, cursuri, echipamente sau taxe administrative.
În alte cazuri, victimele sunt convinse să ofere date sensibile, precum informații bancare sau copii ale documentelor de identitate. Specialiștii în domeniu avertizează că AI a schimbat radical modul în care operează aceste fraude.
Mesajele nu mai conțin greșeli evidente, sunt adaptate fiecărei persoane și pot imita perfect stilul companiilor reale. În unele situații, escrocii clonează profiluri de pe LinkedIn sau folosesc logo-uri ale unor companii cunoscute pentru a părea legitimi.
Pe lângă ofertele false de joburi, există și așa-numitele „task scams”. Acestea promit câștiguri rapide pentru activități simple online, precum aprecierea unor clipuri sau recenzii. Inițial, victimele pot primi sume mici pentru a câștiga încredere, după care li se cer bani pentru a continua sau pentru a „debloca” câștiguri mai mari. În unele cazuri, oamenii sunt implicați fără să știe în scheme de spălare de bani. Escrocheriile de recrutare exploatează vulnerabilitatea emoțională a candidaților, mai ales într-un context economic dificil.
Mulți oameni își doresc un job mai bun sau au nevoie urgentă de venituri, iar o ofertă atractivă poate părea șansa perfectă. Tocmai acest „moment de speranță” este exploatat de fraudatori.
Există câteva indicii frecvente:
- contact neașteptat din partea unui „recrutor”
- adrese de email generice (Gmail, Yahoo)
- comunicare mutată pe WhatsApp sau social media
- promisiuni de salarii foarte mari
- presiune pentru a acționa rapid
Specialiștii recomandă verificarea directă a companiei și evitarea oricărei plăți pentru obținerea unui job. În cazul în care cineva a devenit victimă, primul pas este contactarea băncii și raportarea incidentului către autorități. Chiar dacă recuperarea banilor nu este garantată, raportarea ajută la identificarea rețelelor de fraudă.
Dincolo de pierderile financiare, impactul emoțional este semnificativ. Multe victime resimt rușine sau vinovăție, deși experții subliniază că responsabilitatea aparține exclusiv infractorilor. În unele cazuri, victimele sunt ulterior țintite din nou, fiind incluse pe liste interne ale escrocilor.
Creșterea rapidă a acestor fraude arată cât de ușor pot fi exploatate tehnologiile moderne. Într-un mediu digital în care oportunitățile profesionale se mută tot mai mult online, diferența dintre o ofertă reală și o capcană devine din ce în ce mai greu de observat.
