Noua lege a salarizării, al cărui proiect a fost prezentat în exclusivitate de Profit.ro, constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.
Profit.ro a prezentat în exclusivitate proiectul noii legi a salarizării, respectiv date privind sporul de condiții vătămătoare și premiul de performanță de maximum 30% din salariu, precum și noile salarii propuse în justiție, învățământ, sănătate, administrație publică, ca și pentru guvernanți și conducerea țării.
Anterior, draftul prevedea data de 1 iulie 2027 ca termen de la care urma să se aplice prevederile legii. Este important de menționat că salariile bugetarilor au fost înghețate în 2025 și sunt înghețate și în 2026, doi ani cu inflație semnificativă.
Aceasta era singura modificare introdusă față de proiectul prezentat în premieră de de Profit.ro.
Acum, Administrația Prezidențială confirmă că noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale.
”Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung.
Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislație a fost semnat de către Sorin Grindeanu - președintele PSD, Ilie Bolojan - președintele PNL, Dominic Fritz - președintele USR, și Kelemen Hunor - președintele UDMR”, a precizat Președinția.
În baza acordului, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.
”Prin sprijinul președintelui Nicușor Dan și prin contribuția incomensurabilă a consilierului prezidențial Radu Burnete, am reușit să obținem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale și a celor cinci piloni care stau la baza reformei”, a ținut să precizeze și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.
Potrivit acestuia, reforma se bazează pe trei principii esențiale:
- Protejarea veniturilor angajaților din sectorul public: niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi;
- Disciplină bugetară și sustenabilitate: reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România și să poată fi susținută pe termen lung;
- Aplicare integrală și predictibilă: noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate și fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.
Cei cinci piloni ai reformei sunt:
- o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administrația publică locală;
- o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public;
- limitarea și transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare și verificabile de performanță;
- instituționalizarea guvernanței sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor;
- sustenabilitate fiscală și încadrarea în țintele asumate privind deficitul și cheltuielile de personal.
Pîslaru a precizat că dorește un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări și definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare.
În timp ce termenul de aplicare a noii legi urmează să fie 1 ianuarie, cu referință, inclusiv pentru plata diferenței tranzitorii (astfel încât salariile în plată în decembrie 2026 mai mari decât aduce noua lege, să nu scadă), guvernanții au pregătit și un paragraf care prevede că încadrările de personal nou se vor face pe noua lege chiar din decembrie 2026, cu derogare de la termenul general de aplicare, care este 1 ianuarie 2027.
"Prin derogare de la prevederile art.36 alin. (1), începând cu 1 decembrie 2026, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face potrivit prevederilor prezentei legi", prevede articolul respectiv.
Noua lege, care este și jalon în PNRR și trebuie adoptată în perioada următoare, se va aplica pentru toate categoriile de personal bugetar (cu excepițiile BNR, ASF, ANRE și ANCOM).
La data intrării în vigoare valoarea de referință este de 4.325 lei, în funcție de care se vor face calculele utilizând coficienții de salarizare.
Proiectul de lege este încă în lucru la nivelul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor.
- rămân exceptate de la aplicarea legii salarizării BNR, ASF, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
- Se introduce mandatul instituțional comun al Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor privind conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea, gestionarea și revizuirea politicii salariale din sectorul public.
- Pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 8, față de 1 la 12 în actuala lege.
- Tot ca element de noutate față de legislația actuală, noua lege reglementează modalitatea de ierarhizare a funcțiilor din sistemul public, prin plasarea acestora într-o structură de grade de salarizare, având la bază o metodă analitică de evaluare a funcțiilor. Metodologia de evaluare a funcțiilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii.
- În noua lege este prevăzută o structura de grade salariale, cărora le corespund intervale de coeficienți.
- Aceste elemente au rolul de a limita modificările ad-hoc, ulterioare intrării în vigoare a legii, în ierarhia funcțiilor și prevenirea apariției unor noi decalaje și discrepanțe salariale între diferitele categorii profesionale.
- În ceea ce privește modalitatea de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, noua lege prevede că acestea se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele I-IX cu valoarea de referință.
- Valoarea de referință corespunzătoare coeficientului 1,00 se stabilește anual prin legea bugetului de stat.
- Proiectul de lege prevede acordarea unor sporuri pentru activități specifice, cum ar fi:
- pentru activitatea de control financiar preventiv, în procent de 10%;
- pentru personalul implicat în echipele de implementare a proiectelor din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, în procent de 40%; se introduce posibilitatea ca și funcțiile de demnitate publică -ordonator de credite care vizează acordarea fondurilor externe să beneficieze de această majorare, așa cum beneficiază funcțiile de președinte și vicepreședinte a consiliilor județene și primar și viceprimar,
- pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor externe, în procent de 40%.
- A fost eliminată posibilitatea acordării indemnizației de hrană prevăzută de actuala legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
- Totodată, a fost eliminată acordarea unei indemnizații pentru titlul de doctor, acesta fiind luat în calcul la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor, este necesară deținerea titlului de doctor.
Referitor la sporuri, proiectul de lege prevede
- Limitarea sporurilor în acord cu prevederile din CID - "Suma sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, pe ordonator principal de credite."
- Partea variabilă a drepturilor salariale (elementele în afara salariului de bază- sporurile) a fost elaborată ținându-se cont de necesitățile reformei care presupune păstrarea sporurilor esențiale, asigurându-se astfel echitatea în sistemul public de salarizare. Astfel, revizuirea sistemului remunerației variabile este o componentă-cheie a reformei salarizării în sectorul public din România. Obiectivele principale ale acestui demers sunt de a asigura un tratament nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor, de a corela performanța cu salariile și de a menține sustenabilitatea cheltuielilor de personal.
- Sporul pentru persoanele cu handicap va fi acordat în cuantum de 15% din valoarea de referință.
- Sporul de noapte și sporul pentru munca suplimentară, care sunt prevăzute de Codul muncii și care se acordă tuturor salariaților, sunt exceptate de la limita de 20% pe ordonator principal de credite.
- a fost eliminată posibilitatea acordării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare prevăzută de actuala legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care, în prezent, este în cuantum de până la 300 lei brut.
Proiectul de lege prevede acordarea unui premiu de performanță, lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției.
Premiile de performanță vor fi acordate în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, în baza criteriilor stabilite prin ordin al conducătorului instituției.
Premiile de performanță pot fi acordate, anual, pentru cel mult 20% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de execuție, respectiv pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de conducere, la nivel de instituție/autoritate publică. Valoarea sumelor acordate, lunar, unei persoane nu poate depăși 30% din salariul de bază individual și nu se ia în calcul la determinarea limitei de 20% pe ordonator principal de credite.
Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se plătește în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se plătește în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
Plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii.
La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.
Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcții în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice ori persoanelor angajate cu timp parțial.
Sporul pentru munca suplimentară nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută la art. 21 alin.(2).
De asemenea, proiectul prevede transmiterea datelor privind veniturile salariale ale angajaților din sistemul public către MMFTSS, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului muncii.
Nerespectarea acestei prevederi va fi sancționată cu amendă contravențională. Raportarea datelor va reprezenta un instrument de transparență și control al salarizării bugetare și va aduce un plus de rigoare și vizibilitate în gestionarea fondurilor publice, permițând monitorizarea atentă a cheltuielilor de personal și fundamentarea politicilor salariale pe date reale și complete.
