România este pe primul loc în privința gradului de implicare al cetățenilor în profesia lor, cu cea mai mare pondere a celor care spun că sunt foarte implicați(36% în 2023 față de 34% în 2022), arată rezultatele ediției din 2024 ale unui sondaj Gallup făcut în toate statele europene.
Ponderea românilor care se declară stresați de jobul pe care-l au a crescut însă cu două puncte procentuale anul trecut, la fel ca numărul celor care declară că au experimentat sentimente de furie la locul de muncă, potrivit aceluiași sondaj.
În 2023, implicarea angajaților a stagnat la nivelul Europei, iar bunăstarea generală a angajaților a scăzut, se arată în concluziile Raportului citat. Potrivit institutului de sondare, implicarea scăzută a angajaților costă economia globală 8,9 trilioane de dolari sau 9% din PIB-ul global, scrie Hotnews.ro.
Cei mai „furioși” sunt angajații din Ciprul de Nord, urmați de muntenegreni și de cei din Macedonia de Nord. În România, doar 15% dintre salariați spun că s-au confruntat cu sentimentul furiei la job, din acest punct de vedere fiind apopiați de greci, ciprioți sau sloveni.
La polul opus găsim Finlanda, Olanda și Islanda, unde „furia” e aproape inexistentă.
Cât privește stresul la locul de muncă, 37% dintre românii participanți la sondajul Gallup spun că au fost foarte stresați. Forate puțini, dacă ne comparăm cu Ciprul de Nord (65%), dar destul de mulți față de Danemarca sau Lituania.
Sectoarele cele mai afectate de stres în Europa includ:
Asistență medicală : sarcinile mari de muncă și cerințele emoționale contribuie în mod semnificativ la nivelul de stres în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății.
Educație : Profesorii se plâng și ei de stres din cauza sarcinilor grele de muncă și a responsabilităților pe care le au.
Servicii financiare : angajații din acest sector se confruntă adesea cu presiuni intense și ore lungi, ceea ce duce la niveluri ridicate de stres
De asemenea, stresul la job poate surveni din cauza:
Volumul mare de muncă : Mulți angajați menționează presiunea volumului de muncă ca sursă principală de stres.
Nesiguranța locului de muncă : Preocupările cu privire la stabilitatea locului de muncă au crescut, în special ca urmare a incertitudinilor economice.
Management defectuos : lipsa de sprijin și comunicarea deficitară exacerbează nivelul de stres.
Revenirea la birou : Revenirea la birou în format fizic de după pandemie a crescut stresul pentru mulți angajați, în special în Belgia, Marea Britanie și Germania
România se plasează decent și la capitolul „satisfacția vieții”, țara noastră fiind în compania Elveției și a Luxemburgului, din acest punct de vedere.
Din raportul Gallup mai este de reținut că circa 15% dintre români au resimțit tristețe la locul de muncă, dar și că jumătate dintre români sunt de părere că acum e un bun moment pentru a-ți găsi un job (spre deosebire de spanioli și italieni care sunt pesimiști în proporție de circa 70%)
