România este pe primul loc în privința gradului de implicare al cetățenilor în profesia lor, cu cea mai mare pondere a celor care spun că sunt foarte implicați(36% în 2023 față de 34% în 2022), arată rezultatele ediției din 2024 ale unui sondaj Gallup făcut în toate statele europene.
Ponderea românilor care se declară stresați de jobul pe care-l au a crescut însă cu două puncte procentuale anul trecut, la fel ca numărul celor care declară că au experimentat sentimente de furie la locul de muncă, potrivit aceluiași sondaj.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În 2023, implicarea angajaților a stagnat la nivelul Europei, iar bunăstarea generală a angajaților a scăzut, se arată în concluziile Raportului citat. Potrivit institutului de sondare, implicarea scăzută a angajaților costă economia globală 8,9 trilioane de dolari sau 9% din PIB-ul global, scrie Hotnews.ro.
Cei mai „furioși” sunt angajații din Ciprul de Nord, urmați de muntenegreni și de cei din Macedonia de Nord. În România, doar 15% dintre salariați spun că s-au confruntat cu sentimentul furiei la job, din acest punct de vedere fiind apopiați de greci, ciprioți sau sloveni.
La polul opus găsim Finlanda, Olanda și Islanda, unde „furia” e aproape inexistentă.
Cât privește stresul la locul de muncă, 37% dintre românii participanți la sondajul Gallup spun că au fost foarte stresați. Forate puțini, dacă ne comparăm cu Ciprul de Nord (65%), dar destul de mulți față de Danemarca sau Lituania.
Sectoarele cele mai afectate de stres în Europa includ:
Asistență medicală : sarcinile mari de muncă și cerințele emoționale contribuie în mod semnificativ la nivelul de stres în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății.
Educație : Profesorii se plâng și ei de stres din cauza sarcinilor grele de muncă și a responsabilităților pe care le au.
Servicii financiare : angajații din acest sector se confruntă adesea cu presiuni intense și ore lungi, ceea ce duce la niveluri ridicate de stres
De asemenea, stresul la job poate surveni din cauza:
Volumul mare de muncă : Mulți angajați menționează presiunea volumului de muncă ca sursă principală de stres.
Nesiguranța locului de muncă : Preocupările cu privire la stabilitatea locului de muncă au crescut, în special ca urmare a incertitudinilor economice.
Management defectuos : lipsa de sprijin și comunicarea deficitară exacerbează nivelul de stres.
Revenirea la birou : Revenirea la birou în format fizic de după pandemie a crescut stresul pentru mulți angajați, în special în Belgia, Marea Britanie și Germania
România se plasează decent și la capitolul „satisfacția vieții”, țara noastră fiind în compania Elveției și a Luxemburgului, din acest punct de vedere.
Din raportul Gallup mai este de reținut că circa 15% dintre români au resimțit tristețe la locul de muncă, dar și că jumătate dintre români sunt de părere că acum e un bun moment pentru a-ți găsi un job (spre deosebire de spanioli și italieni care sunt pesimiști în proporție de circa 70%)
