Statutul polițistului ar urma să fie modificat, iar printre propunerile cuprinse în OUG pentru modificarea legii se regăsește și cea ca persoana care participă la un concurs pentru ocuparea unor funcții de execuție vacante prin încadrare directă/reîncadrare/transfer nu trebuie să aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate pe față și/sau gât, precum și în alte zone ale capului, astfel încât să nu se creeze situații de vulnerabilitate a polițiștilor generate de identificarea acestora pe baza unor elemente particulare.
Ministerul Afacerilor Interne a organizat o dezbatere publică asupra proiectului de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, la cererea Sindicatului polițiștilor Europol. Proiectul de act normativ a fost inițiat de Ministerul Afacerilor Interne din necesitatea întăririi cadrului normativ pentru protecția juridică a polițiștilor, precum și pentru punerea în acord a legii care reglementează statutul polițistului cu mai multe decizii ale Curții Constituționale prin care a fost constatată neconstituționalitatea unor dispoziții din cuprinsul Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, scrie Agerpres.
Inițiatorii au mai argumentat că, pentru a evita anumite situații care pot aduce atingere unor valori și principii consacrate la nivel național și internațional, se propune statuarea prin lege ca tatuajele ori elementele ornamentale prezente pe corpul candidatului să nu reprezinte sau să nu semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violență, ură sau discriminare ori să aibă conotații politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
În ceea ce privește probele la concursurile de ocupare a posturilor vacante, pentru claritate și aplicare unitară, se propune ca prin lege să se stabilească, în mod expres, faptul că înregistrarea acestora se realizează audio și video.
O serie de modificări propuse vizează reconsiderarea în Statutul Polițistului a masteratului profesional ca sursă de proveniență a ofițerilor de poliție, fiind destinat, la forma de învățământ cu frecvență, persoanelor care nu au absolvit anterior un program/curs de formare inițială a personalului Ministerului Afacerilor Interne, iar la cea cu frecvență redusă agenților de poliție absolvenți de studii superioare, care îndeplinesc anumite condiții expres stabilite de lege.
Conform directorului general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane, chestor principal de poliție Valentin Minoiu, se are în vedere crearea unei distincții între situațiile juridice ale persoanelor care optează pentru admiterea la programul de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție, prin raportate la sursa acestora de proveniență și la pregătirea profesională care, în cazul agenților de poliție, relevă un nivel al competențelor specifice statului profesional deja dobândite.
Se propune reducerea termenului interdicției de modificare a raporturilor de serviciu pentru agentul de poliție absolvent al programului de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție de la 5 la de 3 ani, cu scopul realizării unui echilibru echitabil între interesul instituțional de asigurare a necesarului de resurse umane potrivit nevoilor beneficiarului, cheltuielile alocate pregătirii și dreptul polițistului de a-și modifica raportul de serviciu.
Ministerul Afacerilor Interne mai propune ca pentru reducerea deficitului de personal și pentru a încuraja candidații respinși la concursul de admitere la programul de studii universitare de licență la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, dar care au obținut media minimă de admitere pentru acel concurs, să continue demersul pentru o carieră în acest domeniu, a fost instituită măsura de a fi repartizați, fără concurs de admitere, pe locuri la instituțiile de învățământ postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, în prima serie de școlarizare care urmează după concursul de admitere la Academia de Poliție, în ordinea descrescătoare a mediilor obținute și potrivit opțiunilor formulate în acest scop.
Discuțiile s-au purtat și pe marginea prevederilor referitoare la răspunderea civilă și materială a polițistului pentru pagubele cauzate patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne și decontarea cheltuielilor de asistență juridică a a polițiștilor în cazul în care ar fi cercetați pentru faptele comise în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Un alt set de modificări și completări propuse prin proiectul ordonanței de urgență urmăresc stabilirea conținutului juridic și a limitelor dreptului în virtutea căruia polițistului împotriva căruia se desfășoară un proces penal și/sau civil pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau care are sau a avut, într-un proces penal, calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj, i se decontează cheltuielile de asistență juridică, care vizează în mod exclusiv sumele de bani plătite în mod efectiv de către polițist cu titlu de onorariu al avocatului ales.
