Achiziția de pe piața privată de imobile care să fie folosite drept locuințe sociale este văzută, într-o analiză realizată la nivelul Guvernului, ca o soluție la cererea ridicată pentru astfel de imobile, primăriile neavând bani de construcție. Dezvoltatorilor le va fi impus să construiască un anumit număr de locuințe sociale, ca și cotă în proiecte noi, dacă vor să obțină autorizațiile necesare.
Guvernul ia în calcul că impunerea unei astfel de condiții ar putea ridica probleme de ordin juridic, dar este pregătit să modifice Legea locuinței pentru a-și asigura cadrul legal.
Analiza Guvernului pornește de la constatarea că numărul de persoane care se confruntă cu dificultăți în achiziționarea unei locuințe adecvate este în continuare mare și are chiar o tendință de creștere în cazul anumitor familii c u venituri reduse.
Conform datelor oficiale, necesarul de locuințe sociale, de care au nevoie astfel de familii, este de două ori mai mare decât oferta disponibilă.
Astfel, cererile înregistrate pentru locuințe sociale însumau, în urmă cu un an, circa 67.100 dosare, în timp ce numărul total de asemenea locuințe disponibile era limitat la 28.317 unități. Documentul punctează însă că numărul total al persoanelor care au nevoie de astfel de locuințe nu este cunoscut.
În ceea ce privește vechimea acestor locuințe sociale, 62% din total au fost realizate înainte de 1990: 16% au fost construite înainte de 1945, 26% au fost realizate între 1945-1977, iar 20% au fost finalizate între 1978-1990. Între 1991-2000 au fost construite doar 3% din locuințele existente, 35% fiind construite între 2001-2013.
"O parte din stocul de locuințe deținut la nivel local este format din fostele cămine pentru nefamiliști și/sau barăcile șantierelor de construcții, în stare precară și având un nivel inadecvat de salubrizare, necesitând investiții dificil de acoperit din bugetele locale, în special în orașele mici și în zonele rurale. În multe cazuri, anumite zone din orașe s-au deteriorat și au devenit zone cu sărăcie extremă și au făcut obiectul diferitelor tipuri de segregare", arată documentul.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fiscul a vândut vila Corinei Voiculescu, fostul sediu Crescent din Capitală Locuințele sociale sunt finanțate în principal din bugetele primăriilor, cu fonduri suplimentare, dar limitate, de la bugetul de stat.
"Autoritățile locale doresc să extindă stocul de locuințe sociale existent ca urmare a creșterii cererii la nivel local, însă nu dețin resursele financiare, de teren și/ sau clădiri vacante necesare", susține sursa citată.
În acest context este notat că, dincolo de impactul social negativ, firmele de construcții și furnizorii de bunuri și servicii conexe au fost afectați negativ de scăderea cheltuielilor publice pentru investiții în locuințe.
Printre soluțiile propuse pentru creșterea numărului de locuințe sociale se numără achiziția de pe piață a unor imobile care să fie folosite în acest scop și obligarea dezvoltatorilor să construiască asemenea locuințe într-o anumită cotă dintr-un proiect. Practic, autoritățile locale ar condiționa eliberarea avizelor pentru astfel de proiecte de dezvoltarea unui anumit număr de locuințe sociale.
Intenția este confirmată și de strategia în domeniu finalizată în această săptămână de Guvern, în care este avansată ideea unui contract încheiat între un dezvoltator privat și autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestații.
"Drept condiție pentru a acorda unui dezvoltator autorizația de construire pentru un anumit număr și tip de locuințe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuințe să fie la un preț redus. Acordurile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuințe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% - să aibă un preț mai redus decât, de exemplu, 50.000 euro. În România, este posibil ca aplicarea acordurilor să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la Legea locuinței și Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție".
În privința achiziției de imobile pentru a fi utilizate ca locuințe cu caracter social, în document se recomandă cumpărarea atunci când condițiile pieței locale sunt adecvate în acest sens.
“În ceea ce privește costurile, (...) achiziția imobilelor existente va fi realizată în principal de autoritățile locale, în timp ce administrația județeană și centrală vor contribui doar marginal la efortul financiar”, recomandă autorii analizei.
CITEȘTE ȘI Guvernul anticipează o explozie a numărului de pensionari, dar speră că aceștia se vor simți bine și vor rămâne la muncă Construcția unor astfel de locuințe va fi încurajată și prin subvenții la chirie și alte stimulente fiscale acordate de stat. Calculul guvernanților este că viitorii chiriași ai locuințelor sociale vor avea de achitat chirii mai mici. O altă variantă este ca subvenția statului să acopere o parte din costurile de închiriere a unei locuințe de pe piața privată.
Autoritățile par a se inspira în acest caz din practica utilizată, de exemplu, în Marea Britanie, unde persoanele cu venituri reduse, cărora nu li se pot pune la dispoziție locuințe sociale, primesc de la autoritățile locale o subvenție pentru închirierea unei locuințe de pe piața privată.
O altă soluție propusă este transformarea clădirilor cu altă destinație inițială în locuințe sociale și modernizarea celor vechi
“Acțiunea ar trebui să fie orientată către clădirile aflate în domeniul public, care nu mai sunt utilizate conform destinației inițiale a acestora sau care nu mai sunt adecvate pentru destinația inițială a acestora de către autoritățile publice”, se arată în document.
În ceea ce privește modernizarea locuințelor existente, documentul menționează că sectorul construcțiilor va beneficia de solicitările pentru lucrări de îmbunătățire din partea consiliilor locale.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Noi măsuri pe stadioane: Afacerile locale protejate, suporterii violenți interziși în străinătate Conform legii, au dreptul la locuințe sociale persoanele sau familiile evacuate sau care urmează să fie evacuate din imobilele retrocedate de către proprietarii anteriori, tinerii cu vârste de până la 35 de ani, tinerii din instituții de protecție socială și care au ajuns la vârsta majoratului, persoanele cu handicap grad 1 sau 2, cele cu dizabilităț, pensionarii, veteranii de război sau văduvele acestora, revoluționarii sau rudele acestora și persoanele persecutate politic.
Analiză arată însă că în categoriile de beneficiari ar trebui incluse grupurile vulnerabile la sărăcie, copiii sau tinerii care provind din orfelinate, populația romă, victimele violenței domestice sau traficului de persoane și refugiații. De astfel de locuințe sociale ar trebui să beneficieze, totodată, experții din domeniul agriculturii, educației, sănătății, administrației publice sau cultelor, dispuși să își stabilească domiciliul în mediul rural, sau persoanele cu un nivel înalt de specializare, pentru a satisface nevoile de muncă de nișă precum cele de la Centrala Nucleară Cernavodă sau Platforma de Cercetare Măgurele.
