Pensiile vor fi majorate anul următor cu rata inflației, la care se va adăuga "cel mult" 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, prevede un proiect al Ministerului Finanțelor. Formularea "cel mult" din noul proiect este în contradicție cu declarațiile anterioare ale liderilor coaliției de guvernare, inclusiv premierul Florin Cîțu și șeful PNL Ludovic Orban, care au declarat recent că pensiile vor fi majorate pe viitor cu rata inflației, la care se va adăuga și 50% din creșterea salariului mediu brut. În 2021, pensiile sunt înghețate la nivelul din 2020.
Formularea inclusă acum într-un proiect de OUG prevede pentru anul următor o majorare cu rata inflației, certă, și o majorare de cel mult 50% din creșterea salariului mediu brut, ceea ce lasă la aprecierea Guvernului și Parlamentului să decidă orice procentaj. Astfel, din 2022 pensiile ar putea crește cu rata inflației la care s-ar putea adăuga 0%, 5% sau cel mult 50% din creșterea salariului mediu brut.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Formularea lasă posibilitatea Guvernului să decidă o creștere mai redusă în 2022, în funcție de posibilitățile bugetului. Intrarea în vigoare a prevederilor din Legea pensiilor este amântă pentru septembrie 2023.
"Modificarea Legii nr. 127/2019 în sensul prorogării datei de intrare în vigoare a aceste legi la 1 septembrie 2023. Astfel, în anul 2021 valoarea punctului de pensie se va menține la nivelul de 1.442 lei, astfel cum a fost majorat cu 14% prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, iar începând cu 2022 valoarea punctului de pensie se va majora cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă cel mult 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, cuantumul efectiv al majorării și data de acordare urmând a se stabili prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat", prevede proiectul Ministerului Finanțelor.
”Revenim la legsilația care spunea că pensiile cresc anual, transparent, cu rata inflației și 50% din creșterea salariului mediu brut”, a precizat prim-ministrul.
Anterior, și liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat că majorarea va acoperi rata inflației și 50% din creșterea salariului mediu brut.
"Punctul de pensie va crește de la 1 ianuarie 2022", a spus Orban. Potrivit lui Orban, majorarea va avea în vederea acoperirea cu 100% a pierderii puterii de cumpărare ca urmare a creșterii inflației și totodată va acoperi 50% din creșterea salariului minim brut pe economie.
CITEȘTE ȘI Interviu: Ren Zhengfei după ceremonia de deschidere a Laboratorului de Inovație Minieră Inteligentă din TaiyuanEconomiștii și agențiile de rating au avertizat că majorarea pensiilor cu 40%, prevăzută de Legea 127/2019 ar pune o povară mare, pe termen lung, pe bugetul țării. În consecință, executivul a decis în toamna anului trecut să opereze o majorare de cu 14% a punctului de pensie și să amâne majorarea cu 40%.
CITEȘTE ȘI Cîțu: Este nevoie de o reanalizare a Legii salarizăriiProiectul de OUG mai prevede
- Suspendarea emiterii în 2021 de vouchere de vacanță de către instituțiile și autoritățile public. Guvernul a informat anterior că va fi prelungită utilizarea voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și anul 2020 până la sfârșitul anului 2021.
- Modificarea Legii nr. 127/2019 în sensul prorogării datei de intrare în vigoare a aceste legi la 1 septembrie 2023. Astfel, în anul 2021 valoarea punctului de pensie se va menține la nivelul de 1.442 lei, astfel cum a fost majorat cu 14% prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, iar începând cu anul 2022 valoarea punctului de pensie se va majora cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă cel mult 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, cuantumul efectiv al majorării și data de acordare urmând a se stabili prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
- Abrogarea sporul de 30% la salariul de bază pentru personalul instituțiilor prefectului implicat în activități de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19. Această măsură a creat o situație discriminatorie comparativ cu celelalte categorii de personal din instituții publice implicate în activități de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 și a generat nemulțumiri în rândul acestora.
- Se propune modificarea Legii educației în sensul stabilirii dreptului studenților înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, să beneficieze, pe parcursul anului canedaristic, de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, cu metroul, precum și pentru transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a și transport intern naval, și abrogarea prevederilor art. 205 alin. (2^1) prin care se reglementa ca studenții să beneficieze, în tot cursul anului calendaristic, de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.
- Se creează posibilitatea ca sumele rămase în sold pentru facilitățile de transport destinate utilizării pentru studenți, să poată fi alocate în anii următori pentru acordarea de burse tot pentru studenți, ca măsuri de protecție socială și în sprijinul acestora. Utilizarea acestor sume se va adopta de fiecare universitate în parte, cu aprobarea senatelor universităților din care fac parte și studenții.
- Se propune prorogarea până la 1 aprilie 2022 a datei de intrare în vigoare a Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar. Această lege aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituțiilor publice cât și din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială și de asistență socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creșterea compensației serviciului public de transport feroviar de călători și a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare de circa 978 milioane lei.
Economiile pe care le face Guvernul cu aceste măsuri
- Modificarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii determină o reducere a necesarului de finanțare în anul 2021 de 8,92 miliarde lei, respectiv 0,8% din PIB.
- Neacordarea voucherelor de vacanță în anul 2021 determină o reducere a deficitului bugetar cu 1,65 miliarde lei, respectiv 0,15% din PIB.
- Abrogarea sporului de 30% la salariul de bază pentru personalul instituțiilor prefectului, determină o reducere a necesarului de finanțare în anul 2021 de 23,8 milioane lei.