Condamnații pentru infracțiunile de serviciu - delapidare, abuz în serviciu, conflict de interese, obținere ilegală de fonduri -, precum și pentru unele infracțiuni privind sănătatea publică, prevăzute de Codul Fiscal și de Legea pieței de capital, își vor pierde toată averea dobândită în ultimii 5 ani, de dinaintea deciziei instanței de concdamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obținut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puțin 4 ani, prevede un proiect al Ministerului Justiției.
Documentul introduce astfel principiul confiscării extinse a averii și pentru alte infracțiuni, cu argumentul că actele de criminalitate pot fi combătute într-o manieră mult mai eficientă dacă, pe lângă confiscarea specială, este aplicată și confiscarea extinsă.
Conform legii, confiscarea specială vizează bunurile produse prin infracțiuni sau folosite pentru comiterea acesteia, iar confiscarea extinsă este aplicată asupra bunurilor obținute în ultimii 5 ani, anteriori momentului la care instanța emite decizia de condamnare, și este condiționată de durata pedepsei cu închisoarea. Confiscarea extinsă este dispusă dacă valoarea bunurilor dobândite într-o perioadă de 5 ani înainte și dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței, depășește în mod vădit veniturile legale obținute de persoana în cauză.
Schimbările pregătite la nivelul Guvernului, dar care trebuie aprobate și de Parlament, stabilesc că această confiscare extinsă va fi dispusă dacă instanța are convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale, într-o perioadă anterioară de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței.
Astfel, va fi extins câmpul de aplicare a confiscării extinse pentru:
- infracțiunile de serviciu (delapidarea, abuzul în serviciu)
- uzurparea funcției
- conflictul de interese
- obținerea ilegală de fonduri
- infracțiunile privind sănătatea publică (infectarea apei)
- falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse
- comercializarea de produse alterate
- traficul de produse sau substanțe toxice
- producția, punerea în circulație, achiziția de produse accizabile, nepermiterea accesului pentru verificarea antrepozitelor fiscale
- prezentarea de către administratorul, directorul și/sau directorul executiv către acționari a unor situații financiare inexacte și informații nereale privind condițiile economice ale societății, divulgarea de informatii privilegiate sau utilizarea acestor informații pentru dobândirea sau înstrăinarea ori pentru intenția de dobândire sau înstrăinare, pe cont propriu sau în contul unei terțe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informații se referă.
Proiectul mai prevede că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate va informa judecătorul despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informațiilor primite periodic de la Agenția Națională de Administrare Fiscală și de la alte autorități care au competență în punerea în executare a măsurilor.
CITEȘTE ȘI Studiu EY: 36% din liderii din business români consideră că practicile de mită și corupție sunt răspândite în mediul de afaceri În prezent, infracțiunile pentru care este aplicată confiscarea extinsă sunt: - infracțiuni privind traficul de droguri și de precursori; infracțiuni privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile; infracțiuni privind frontiera de stat a României;
- infracțiunea de spălare a banilor;
- infracțiuni din legislația privind prevenirea și combaterea pornografiei;
- infracțiuni din legislația privind combaterea terorismului;
- constituirea unui grup infracțional organizat;
- infracțiuni contra patrimoniului;
- nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive; falsificarea de monede, timbre sau de alte valori;
- divulgarea secretului economic, concurența neloială, nerespectarea dispozițiilor privind operații de import sau export, deturnarea de fonduri, infracțiuni privind regimul importului și al exportului, precum și al introducerii și scoaterii din țară de deșeuri și reziduuri;
- infracțiuni privind jocurile de noroc;
- infracțiuni de corupție, infracțiunile asimilate acestora, precum și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
- infracțiuni de evaziune fiscală;
- infracțiuni privind regimul vamal;
- infracțiuni de fraudă comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice; traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană.
CITEȘTE ȘI DNA l-a trimis în judecată pe fostul șef ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, pentru abuz în serviciu. Reacția sa: Va începe primul proces public din România Ministerul Justiției arată că proiectul transpune Directivele europene care prevăd că „statele membre adoptă măsurile necesare pentru a permite confiscarea, totală sau parțială, a bunurilor unei persoane condamnate ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni care este susceptibilă să genereze, în mod direct sau indirect, beneficii economice, atunci când, în baza circumstanțelor cauzei, inclusiv a elementelor de fapt și a probelor disponibile, cum ar fi faptul că valoarea bunurilor este disproporționată în raport cu venitul legal al persoanei condamnate, o instanță consideră că bunurile în cauză au fost obținute din activități infracționale.”
Prin urmare, instanța poate dispune confiscarea extinsă dacă se dovedește că bunurile provin din activități infracționale pe baza oricăror împrejurări, disproporția de valoare dintre avere și veniturile legale fiind doar una dintre circumstanțele care ar putea fi avute în vedere de către judecător.
