Camera Deputaților a adoptat marți, decizional, proiectul care modifică și completează Legea privind procedura adopției, în sensul în care este flexibilizată procedura de evaluare a adoptatorilor și a etapei de monitorizare post-adopție, precum și debirocratizarea unor proceduri, printre care: eliminarea din procedură a identificării rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecție a copilului are ca finalitate adopția; flexibilizarea derulării procedurii de adopție pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum și a grupurilor de frați care nu pot fi separați. Legea merge la promulgare.
Printre modificările propuse de cele două deputate se numără eliminarea căutării duble a rudelor de până la gradul al patrulea – atât la stabilirea măsurii de protecție, cât și pentru încuviințarea adopției. Rudele vor fi căutate o singură dată și doar până la gradul al treilea, scurtându-se, astfel, perioadele în care copiii rămân blocați în sistemul de protecție, arată, într-un comunicat de presă, deputata Oana Bîzgan care a depus amendamente la proiectul de lege, scrie News.ro.
De asemenea, pentru prima dată, copiii declarați adoptabili vor putea beneficia de șansa la o familie inclusiv după împlinirea vârstei de 14 ani, rămânând adoptabili până la majorat.
CITEȘTE ȘI FOTO Oportunitate de investiție: OMV Petrom SA scoate la vânzare mai multe proprietăți de interes în București și în țarăPentru părinții adoptatori, măsurile sunt extrem de benefice: se prelungește perioada de valabilitate a atestatului de adoptator de la 2 la 5 ani, concediul de acomodare și indemnizațiile pe care aceștia le primesc sunt aliniate cu beneficiile de care se bucură orice părinte biologic, iar birocrația excesivă este redusă considerabil, tocmai pentru a pune accentul pe calitatea actului de adopție și a umaniza întreg procesul care, trebuie să ne amintim, servește vieți umane și nu dosare cu șină.
„În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare aparține minorităților naționale, evaluarea și pregătirea se pot face, la cerere, în limba minorită ți naționale respective”, mai arată propunerea legislativă adoptată de către deputați.
„Mă bucur enorm că am reușit să trecem și această lege care este, cu adevărat, în beneficiul copiilor. Sunt mai bine de doi ani de când muncim pentru ca această inițiativă să devină realitate, iar copiii din sistemul de protecție să aibă, în mod real, șansa la o familie. Schimbările aduse prin legea votată astăzi sunt așteptate de ani de zile de copiii din sistemul de protecție dar și de părinții care își doresc să adopte și mă bucur că le putem spune astăzi că am reușit.” a declarat Oana Bîzgan, conform sursei citate.
La rândul ei deputata PSD Roxana Mînzatu, care a amendat inițiativa legislativă a Guvernului, a precizat că își dorește ca legea să fie aplicată inclusiv pentru copiii „greu adoptabili”.
„Mărturisesc că părinții în căutarea copilului căruia să îi dăruiască iubirea lor sunt cei care m-au motivat să mă implic în dezbaterea și completarea legii adopției. Pornind de la un proiect de lege foarte bun, inițiat de Guvern în 2018, am lucrat, alături de Oana Bîzgan, la o serie de amendamente care se regăsesc în forma legii votată azi. Tot ce îmi doresc este ca, prin aplicarea acestei legi, copiii, toți copiii, inclusiv cei cărora le spunem „greu adoptabili”, să își găsească mult mai repede părinții alături de care să formeze familia în care să crească frumos dar și în siguranță.” a explicat Mînzatu.
În prezent, aproximativ 50.000 de copiii trăiesc în sistemul de protecție a copilului, conform datelor oficiale făcute publice de către Autoritatea pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, conform sursei menționate.