Primăria Capitalei, administratoarea unora dintre cele mai mari parcuri ale Bucureștiului, nu a aprobat alocări bugetare în 2024 pentru servicii de pază, decât pentru Parcul Cișmigiu. Banii pentru pază și patrulare la Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) vor fi anul acesta în valoare de 1,2 milioane lei, conform proiectului de buget ce va intra la vot vineri, 1 martie. Din aceste fonduri, suma de 915.000 lei ar acoperi serviciile de pază din Parcul Cișmigiu pe tot anul 2024, iar restul de 368.000 vor fi destinați asistenței juridice.
În Parcul Cișmigiu, în care de doi ani s-a investit în reparații la Podul Mare, cuva lacului și întreținerea mobilierului, locuri de joacă pentru copii și aparate de fitness noi, precum și în sisteme de alungare a păsărilor – ciori și porumbei – există de anul trecut 5 posturi fixe și echipa de intervenție în caz de alarmare. Contractul pentru serviciile de pază actual expiră în 15 martie 2024 și conform prevederilor bugetare se va putea semna un contract nou până la finalul anului, scrie G4Media.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Chiar dacă grupul de inițiativă Parcul Cișmigiu nu este mulțumit întotdeauna de activitatea agenților de pază, care au program 24/24 de ore, aceștia au rolul inclusiv de a urmări dacă se respectă curățenia și sunt hrănite păsările, în condițiile în care în februarie pe 18 alei au fost aruncate zeci de kilograme de boabe de porumb (foto Facebook). Parcul Cișmigiu are, începând de anul acesta, și două sisteme sonor și vizual care au rolul de a alunga ciorile și porumbeii, pentru că excrementele acestora distrug mobilierul și lasă un miros neplăcut.
În schimb fără pază rămân toate celelalte 12 parcuri administrate de ALPAB, unele întinse pe suprafețe mari, cum ar fi Herăstrău, Tineretului, Izvor, Carol sau Unirii, dar și Circului, Floreasca, Bordei, Verdi, parcurile de la Teatrul Național, Sala Palatului și Ateneul Român.
Pentru servicii de pază în aceste parcuri ALPAB a lansat, în iunie 2023, o licitație pentru un acord-cadru de servicii de pază și patrulare, a cărui valoare se ridica la sume mari de 3-7 milioane de euro în funcție de perioada contractată. Acordul-cadru urmează să fie atribuit la sfârșitul lunii martie însă el nu va produce efecte, în lipsa alocărilor financiare.
Acordul este valabil 24 de luni, ceea ce face posibilă oricând semnarea de contracte subsecvente de pază, dacă la rectificările bugetare ulterioare Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București primește banii necesari. Astfel, în decurs de doi ani, în funcție de banii alocați din buget, paza poate reapărea în parcuri, pe baza acestui acord.
Pentru bugetul din 2024, ALPAB a solicitat suma de 18 milioane de lei pentru pază în toate cele 13 parcuri, plus alte obiective – cimitire, sere, sedii, însă primarul general Nicușor Dan a spus, public, că pentru a fi responsabil cu bugetul local trebuie să taie finanțarea de la pază, ca să nu ducă, din nou, Primăria în zona de faliment.
Cum va proceda totuși ALPAB pentru ca oamenii să se simtă în siguranță și să nu fie vandalizate echipamente în marile parcuri ale Capitalei?
Corina Bega, director general ALPAB, a declarat pentru G4Media că pe lângă poliția locală și unele business-uri care îți păzesc deja spațiile închiriate, ALPAB a creat un sistem prin care executanții lucrărilor de reparații au obligația conform contractului să introducă și camere de supraveghere. „Pentru fiecare obiectiv pe care îl reparăm, în caietul de sarcini, le cerem executanților să introducă și camere video, astfel încât să urmărim dacă se vandalizează, să-i identificăm pe cei care o fac și să recuperăm daunele. Astfel, încet-încet, proiect cu proiect pe măsură ce modernizăm, ce îmbunătățim, introducem componenta de camere”, a spus șefa ALPAB.
De exemplu, pentru Herăstrău, ALPAB are un proiect de iluminat și de camere, aflat în faza de proiectare.
„Astfel vor fi salvați foarte mulți bani pe pază pe anii viitor, însă nu poți merge eminamente doar cu camere. Ai nevoie și de oameni care să intervină, să sune, respectiv de servicii de pază. Dar atât timp cât ai camere, se reduce componenta umană. Serviciile de pază se fac în baza unei evaluări de risc, iar evaluarea de risc, în cazul existenței camerelor de luat vederi reduce considerabil numărul de agenți de pază din teren”, a mai afirmat Corina Bega.
Marile parcuri ale Bucureștiului, pentru care administrația Nicușor Dan a fost criticată la începutul mandatului că nu investește bani în întreținere, au intrat de anul trecut într-un proces accelerat de reabilitare. În Parcul Carol I s-au instalat 50 de bănci noi, s-a reparat sistemul de iluminat, în Parcul Tineretului s-au refăcut aleile din jurul lacului și se lucrează la podul de la Sala Polivalentă, în Cișmigiu se lucrează la cuva lacului, iar în Herăstrău urmează să intre în consolidare malurile lacului, începând din octombrie 2024.
Potrivit lui Nicușor Dan, în 2024 sunt prevăzute următoarele investiții în parcurile PMB: 30 de locuri de joacă noi, repararea sistemului de irigații în Cișmigiu, Herăstrău, Izvor și realizarea unuia nou în Parcul Carol, va fi construit un puț de mare adâncime în Parcul Circului care să rezolve problema alimentării cu apă, se va termina reparația Podului din Parcul Tineretului, care nu a mai fost reparat de 50 de ani, se va termina reparația cuvei Lacului Mare din Cișmigiu și vor începe reparațiile malurilor de lac din Herăstrău.
