Managerul Spitalului Orășenesc de Urgență Târgu Cărbunești, Sorin Mehedințu, a declarat că unitatea medicală este "într-o situație financiară foarte delicată", spunând, totodată, că "probabil" o să demisioneze din funcție.
El a afirmat că bugetul este afectat și din cauza angajărilor făcute în pandemia de COVID-19, scrie Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Suntem într-o situație financiară foarte delicată, am folosit un termen nepotrivit ca și faliment, pentru că totuși suntem un spital, dar suntem într-o situație foarte, foarte delicată din punct de vedere financiar. 99% din bugetul spitalului intră în salarizare, în condițiile în care nouă ne mai lipsesc 4 miliarde (400.000 de lei noi n.red.) pentru furnizori lună de lună. Asta înseamnă că dăm salariile, rămânem cu patru miliarde, ne mai rămân cam 400 de milioane (40.000 de lei noi n.red.) așa, mai achităm luna următoare iar și ne adâncim din ce în ce mai mult. (...) Spitalele înainte erau plătite la ce cheltuiau, acum suntem plătiți la un contract. Avem 573 de angajați, care au scăzut de la 588 de când am preluat eu mandatul, am ajuns la 573 și tot nu facem față (...). Faliment e un termen dur, eram obosit, am ieșit din operație... Probabil o să-mi dau demisia. (...) Nu știu, o să mă gândesc foarte bine", a afirmat Sorin Mehedințu.
Directorul executiv al Direcției Relații Contractuale din cadrul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj, Daniel-Constantin Șurlea, a declarat că spitalul are datorii "destul de mari".
"Într-adevăr, Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești se confruntă cu o situație destul de dificilă de ceva timp. Au datorii destul de mari. Nu sunt cauzate de relația contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru că noi ne-am onorat toate contractele care le avem închiriate cu ei. Mai mult decât atât, sumele pentru spitalizarea pacienților se stabilesc conform unor prevederi legale, deci nu sunt aleatorii, ca să spunem că noi, cei de la Casa de Sănătate, le dăm mai mulți sau mai puțini bani decât ar trebui. Toate sumele se stabilesc conform unor formule matematice care, să zic așa, sunt prevăzute prin legislație. Ei au contracte cu noi pentru furnizarea de servicii medicale spitalicești, pentru furnizarea de servicii medicale clinice în ambulatoriul de specialitate, pentru furnizarea de servicii paraclinice și pentru furnizarea de servicii de recuperare, reabilitare a sănătății", a menționat Șurlea.
Totodată, acesta a menționat că spitalul primește o sumă importantă de la Casa de Sănătate pentru salariile personalului, în afara de sumele pentru serviciile contractate și realizate cu pacienții.
"După cum se știe, toate creșterile salariale din 2015 până la zi sunt suportate prin transferuri din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, tot de către Casa de Asigurări de Sănătate, că din 2015 personalul medicul sanitar și auxiliar a tot beneficiat de creșteri salariale. Cele mai mari creșteri au fost în 2018, când au crescut foarte mult salariile medicilor și ale asistentelor. Deci aceste sume nu se suportă de către spital din serviciile contractate cu CAS și vin indiferent dacă se realizează sau nu servicii, primesc acești bani de la Casa de Sănătate și vreau să vă spun că banii pe transferuri înseamnă cam peste 60% din fondul de salarii, rămânând ca diferența până la 100% să fie, și nu numai diferența, ci cheltuieli cu medicamente, cu materiale sanitare, să fie suportate de către spital din contractele încheiate cu CAS pentru furnizarea de servicii. Totalul sumelor contractate cu CAS lunar și pe care le primesc cei de la Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești sunt în jur de 5,5 milioane de lei", a evidențiat Daniel-Constantin Șurlea.
El a spus că la nivelul spitalului ar trebui luate anumite măsuri pentru reducerea costurilor și a făcut referire și la schema de personal, amintind că toți cei angajați pe perioada pandemiei COVID-19 au rămas în sistem.
"Acum probabil trebuie și la nivelul spitalului luate anumite măsuri pentru reducerea costurilor. Personalul e destul de mare. S-au făcut angajări pentru că Spitalul Cărbunești a fost spital COVID și atunci trebuiau să se facă angajări. Legiuitorul a stabilit ulterior că aceia care s-au angajat pe perioadă determinată pe timpul pandemiei pot să rămână în spital și astfel spitalul a rămas cu schemă de personal destul de încărcată", a mai spus directorul CJAS Gorj.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, apreciază că spitalul din Târgu Cărbunești se confruntă cu probleme de management și trebuie să fie restructurat, astfel încât să devină autosustenabil, pe baza contractului de servicii cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Precizările au fost făcute marți, în cadrul unei conferințe de presă, după ce ministrul a fost întrebat cum vede situația spitalului din Târgu Cărbunești, al cărui manager declară că 99% din bugetul unității medicale este folosit pentru salarii și că nu și-ar dori să facă reorganizări.
"Înseamnă că dânsul nu prea are ce să caute ca manager la un spital. Știu situația de acolo dinainte de apariția articolului de presă; am analizat-o. Este un spital care face servicii medicale foarte puține. Au doar 39% gradul de ocupare a paturilor. Și, în mod evident, dacă nu faci servicii medicale și plătești doar salarii personalului, care este numeros, înseamnă că este o problemă de management, pentru că și structura spitalului - tipul de servicii pe care le oferă - trebuie adaptate nevoilor acelei comunități sau zonei înconjurătoare. De fapt, domnul manager a spus următorul lucru: 'Eu nu mă pricep să conduc un spital'. Asta este realitatea", a precizat Rafila.
El a menționat că autoritățile care au în subordine astfel de unități medicale trebuie să solicite reorganizarea, astfel încât spitalul să poată oferi serviciile de care este nevoie.
"Dacă ai trei sferturi sau două treimi din paturi goale, evident că nu o să ai niciodată bani, decât pentru salarii. Mie mi se pare chiar că are prea mulți bani. De unde să plătească salarii, dacă el are 40% din paturi ocupate și 60% goale, pentru că înseamnă că spitalul nu oferă servicii medicale. Spitalele trebuie să ofere servicii medicale. (...) Ar putea să ofere servicii medicale dacă își restructurează structura, dacă fac servicii care aduc bani. Nu poți să ai venituri la spital dacă tu nu faci altceva decât să plătești salarii și aștepți ca cineva să îți dea bani. Spitalul trebuie să fie autosustenabil, pe baza contractului de servicii cu Casa de Asigurări. Ei nu fac servicii medicale, despre asta este vorba", a mai spus ministrul Rafila.
