Începând cu 1 ianuarie 2022, instituțiilor publice li se interzice să mai solicite persoanelor fizice și firmelor copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către alte instituții ale statului, potrivit unui proiect de lege promulgat astăzi de șeful statului.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Proiectul a fost adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților, luna trecută.
De ce este important: În 2016, cu o denumire rezultată în urma unui interviu Profit.ro, "Comisia de tăiat hârtii", Guvernul a decis ca fiecare instituție publică și organ de specialitate al administrației publice centrale să elimine cerința de depunere a copiilor legalizate după documente la furnizarea serviciilor publice, înlocuindu-le cu certificarea conformității cu originalul de către funcționarul competent.
De asemenea interesant: Un proiect similar, intitulat chiar ”Lege anti-birocrație”, a fost inițiat încă din 2017, în calitate de senator, de actualul premier Florin Cîțu, dar, după ce a fost respinsă în Senat, inițiativa zace, din 2018, în Camera Deputaților, cu raport de respingere (vezi mai jos)
Proiectul legislativ, inițiat de liberali, adoptat de Parlament și promulgat acum de președintele Iohannis, duce mai departe această măsură, prevăzând că: ”Se interzice instituțiilor publice și organelor de specialitate ale administrației publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluționării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituții publice sau organe de specialitate ale administrației publice centrale”.
Astfel, instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale vor solicita entităților care au emis documentele respective în format electronic, copii sau extrase de pe acestea în baza consimțământului expres al beneficiarului serviciului public.
Foarte mulți parlamentari au arătat însă că noua lege nu va putea fi aplicată, ținând cont că aparatul administrativ din foarte multe zone ale țării nu are capacitatea logistică, atât de personal, cât și tehnică, de a pune în practică aceste prevederi, în special de a transmite documentele respective prin poșta electronică.
”În România, zilnic, se pierd ore întregi alergând pe la instituții, făcând copii de buletin, arătând certificate de naștere în original sau certificate de urbanism. Acest demers vine în sprijinul cetățenilor și, totodată, este un nou impuls pentru reforma și modernizarea administrației publice”, arată însă inițiatorii.
Termenul prevăzut pentru intrarea în vigoare a noilor reglementări este 1 ianuarie 2022.
Un proiect similar, intitulat chiar ”Lege anti-birocrație”, a fost însă inițiat încă din 2017, în calitate de senator, de actualul premier Florin Cîțu, dar, după ce a fost respinsă în Senat, inițiativa zace, din 2018, în Camera Deputaților, cu raport de respingere.
Bunele intenții au stat și la baza proiectului inițiat de Florin Cîțu, care susținea atunci ”dezvoltarea unei culturi de colaborare interinstituțională inclusiv prin stimularea conectării bazelor de date cu informații și documente necesare în procesul de furnizare a unui serviciu public”.
Proiectul premierului prevedea, de asemenea, că: ”Este interzis ca o instituție sau autoritate publică să solicite, persoanelor fizice sau juridice beneficiare ale serviciilor publice, date sau informații existente în sistemul public”.
Florin Cîțu ar fi dorit ca astfel de prevederi să intre în vigoare chiar de la finele anului 2018.
Atunci când a respins proiectul în Senat, fosta majoritate a invocat obiecțiile Consiliului Legislativ, care a avizat negativ inițiativa, considerând că ” instituie regul insuficient conturate, deoarece, pentru reglementarea domeniului debirocratizării, exigențele normative menționate nu pot fi îndeplinite doar printr-un singur articol structurat în patru alineate”.
În plus, Consiliul Legislativ a considerat că ” normele propuse nu sunt suficiente pentru scopul propus, nu pot fi aplicate în practică și nici nu sunt corelate cu ansamblul legislației în materie”.
