România funcționează în secolul XXI ca stat membru NATO și al Uniunii Europene cu un sistem public de învățământ de secol XX, blocat în paradigma sa comunistă, fapt pentru care starea actuală a învățământului reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței naționale, atenționează Marian Staș, expert în educație și profesor de matematică. El va participa la conferința MAKING THE RIGHT MOVES / a Strategic Thinking, alături de Garry Kasparov, considerat cel mai mare jucător de șah al tuturor timpurilor, care va veni în premieră în România.
Poți participa la conferință înregistrându-te AICI
În timpul conferinței, Garry Kasparov va împărtăși audienței opiniile sale despre:
· Gândirea strategică și modul în care trebuie folosită în afaceri (studii de caz Boeing și Apple) și cum îți poți folosi intuiția pentru maximizarea avantajelor strategice și luarea deciziilor
- Impactul progreselor tehnologice asupra procesului decizional
- Diferența dintre tacticieni și strategi și cum te poți transforma într-un strateg veritabil, dar și ce rol joacă învățarea continuă și autoanaliza în acest proces
"Vă voi provoca să îmbrăcați haina liderilor și a conducătorilor din diferite domenii de activitate. De la candidații la Președinție, la CEO sau comandanți de navă pe timp de război. Nu este amploarea unei decizii sau a nivelului de conducere. Este procesul. Când vom termina, veți conștientiza mai mult ca oricând abilitățile și punctele dvs forte sau slăbiciunile ca factor de decizie. S-ar putea să nu reușim să schimbăm hardware-ul cu care ne-am născut, adică ADN-ul nostru, dar vom ști cum putem upgrada software-ul nostru! " Garry Kasparov
Marian Staș este președintele asociației Clubul „Liderii Mileniului Trei” și predă un curs de matematici aplicate în politici publice în programul de vară de la „Harvard Kennedy School”, în Statele Unite ale Americii, și consultanță de proces, coaching și mentorat, la Universitatea din București.
Redactor: De ce credeți că sistemul de educație din România s-a deteriorat?
Marian Staș: Pentru că a rămas încremenit în filmul anterior lui 1989. România a evoluat, tehnic operează în secolul XXI ca stat membru NATO și stat membru UE, în timp ce sistemul public al Educației, îndeosebi cel preuniversitar, a rămas profund blocat în paradigma sa comunistă.
Este o inadecvare strategică, contraproductivă, fapt pentru care Educația, acum, este amenințare directă la securitatea națională a României.
Red.: Ce direcții ar trebui să urmeze școala românească în așa fel încât elevii să obțină performanțe și să-și dezvolte abilitățile?
M. S.: Un model transformațional care mie mi-a plăcut mult, propus de Next School India (www.nextschool.org), propune următorul sextet: ieșirea școlii din paradigma liniilor de asamblare, specifică epocii industriale (înserierea elevilor pe clase, vârste, cunoștințe identice etc.); încurajarea autonomiei în învățare; cultivarea învățării autentice, bazate pe înțelegere și raționament critic, în detrimentul celei artificiale, bazate pe memorare; încurajarea pasiunii reale pentru ceea ce copiii aleg să învețe; adecvarea stilurilor de învățare la personalitățile și preferințele copiilor; transformarea culturii predării de către magistrul-ex cathedra în cultura facilitării învățării de către coechipierul-însoțitor, în rol de „generator de contexte”.
Red.: Ați lansat cartea „România pe bune începe cu școala pe bune” și ați inițiat cele două proiecte „România pe bune” și „Școala pe bune”. Cum arată, în viziunea dumneavoastră, școala pe bune?
M. S.: Definesc ȘCOALA PE BUNE ca pe o școală care cultivă VALORI, FOLOSEȘTE și PLACE (în sensurile cele mai largi ale verbelor a folosi și a plăcea). Dacă o școală nu cultivă valori, atunci nu e școală. O școală ce „folosește” este o școală în care nu ne pierdem timpul – tot ce facem acolo ne e util, într-un fel sau altul.
În fine, o școală ce „place” e un continuum educațional în care starea de bine prevalează, vrem să petrecem timp acolo pentru că simțim bucuria autentică a învățării.
Red: Cum trebuie să fie relația dintre un profesor și elevul său pentru ca elevul să fie determinat să învețe și pasionat de ceea ce face?
M. S.: Eu încurajez relația bazată pe tranzacții de tip adult-adult, în sensul conceptelor specifice analizei tranzacționale, definite de Eric Berne. Decodificate operațional, tranzacțiile adult-adult înseamnă integritatea cu care fiecare este dator pentru ca relația să funcționeze sănătos, încredere reciprocă, respect reciproc, învățare reciprocă.
Red.: În prezent, sunt profesorii pregătiți suficient pentru a face față modernizării sistemului educațional, însemnând arhitectură curiculară și instituțională și un pachet de opțiuni de carieră didactică de secol 21?
M. S.: Nu. Vorbim de un proces de învățare autentică și schimbare adaptivă profundă, ce poate fi amorsat dacă și numai dacă este amorsat și condus să funcționeze organic, nu artificial. Acest lucru este posibil în condiții de leadership real exercitat pe verticala politică și birocratică a actorilor societății responsabili de buna funcționare a sistemului public al Educației.
Red.: Predați consultanță de proces, coaching și mentorat la Universitatea din București și un curs de matematici aplicate în politici publice la Universitatea Harvard din Statele Unite ale Americii. Prin ce se diferențiază studenții români față de cei americani?
M. S.: Pot fi uneori mai creativi și mai iconoclaști, în sens bun, pentru că e în natura noastră să fentăm regulile, căutând „portițele” / excepțiile din categoria „ce nu e interzis explicit, e permis”.
Reversul: pot avea tendința de a lua piciorul de pe accelerație prea devreme și a ieși din joc cu câteva minute înainte de terminarea meciului, pe principiul „merge și așa”. În alte părți de lume, toleranța la chiulit, copiat și “merge și așa” este zero. Repet, zero.
Red.: Coordonați un program de leadership pentru tineri și susțineți necesitatea exercițiului de asumare în rândul lor. Credeți că tinerii pot deveni lideri și modele pentru grupurile pe care le reprezintă?
M. S.: Da, fără echivoc, cu condiția unui bun management al eului, care să-i determine să evite „capcana show-off”. E ușor să vrei să epatezi, ca să arăți celor din jur de ce ești în stare. Așa cum nu încurajez „modestia” gratuită, pasivă, nu încurajez nici aroganța ostentativă, agresivă.
Pledoaria mea este pentru ca tinerii să-și dezvolte conștiința valorii proprii autentice, pe care să o pună în slujba unor proiecte folositoare pentru ei și pentru cei din jur. Așa vor fi, în mod natural, modele.
Red.: Care sunt factorii motivaționali care pot influența dezvoltarea personală și profesională a tinerilor?
M. S.: Pentru mine, cel mai important este încrederea deplină în capacitatea lor de a se descoperi pe sine și a-și urma visurile, operaționalizată prin relații bazate pe tranzacții adult-adult, așa cum am explicitat în răspunsul dat întrebării referitoare la relația dintre un profesor și elevul său.
Red.: Contribuie matematica, fizica și jocurile strategice precum șahul la dezvoltarea cognitivă a tinerilor?
M. S.: Evident, da. Mai mult, sunt ingrediente de fond pentru a învăța gândire logică, raționament critic, chiar filozofie. Mă gândesc, de pildă, la profunzimea remarcabilă a unor concepte precum axiome, legi, principii, apărare-atac, putere etc.
Red.: Ce părere aveți despre fenomenul „homeschooling” care se dezvoltă și în România?
M.S.: E foarte bine că există.
