Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, a declarat că datele oficiale reprezintă infrastructura esențială pentru orice intervenție eficientă, iar colaborarea interinstituțională este cel mai puternic instrument pentru construirea unei baze de date solide,
Potrivit datelor ReMAP, până în iunie 2025, România înregistra peste 200.000 de persoane strămutate forțat, majoritatea titulari de protecție temporară din Ucraina, alături de aproximativ 5.000 de beneficiari de protecție internațională, în principal din Orientul Mijloci, scrie news.ro.
În același timp, peste 200.000 de migranți își stabiliseră reședința în România, numărul acestora fiind aproape de patru ori mai mare în ultimul deceniu.
Mai mult, aproximativ 700.000 de rezidenți s-au născut în străinătate (3-4% din populație), inclusiv peste 100.000 care au obținut cetățenia română.
Pe 27 noiembrie, Institutul Național de Statistică (INS) a organizat și găzduit cea de-a patra ediție a evenimentului RefData Meet Up, în colaborare cu UNHCR România și Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
„INS se implică direct în această inițiativă și susține orice acțiune necesară pe parcursul întregului proces”, a spus vicepreșdintele INS.
În discursul său, acesta a accentuat faptul că datele oficiale reprezintă ”infrastructura esențială pentru orice intervenție eficientă, iar colaborarea interinstituțională este cel mai puternic instrument pentru construirea unei baze de date solide, conectate la realitățile din teren”.
Noua rețea își propune să contribuie la actualizarea și consolidarea cadrului național de date privind migrația și protecția refugiaților, prin dialog continuu și colaborare între instituții.
Prin reuniunea specialiștilor din instituții publice, universități, ONG-uri și organizații internaționale, ReMAP va facilita: dezvoltarea de instrumente analitice comune, creșterea capacității instituționale, și, mai ales, fundamentarea politicilor publice pe date credibile, comparabile și actualizate.
Datele colectate și analizate în acest cadru devin fundamentale pentru dezvoltarea unor măsuri adecvate de intervenție și protecție a refugiaților, contribuind la o înțelegere mai profundă a nevoilor și a dinamicii fenomenului migrației în România.

















