Cei mai bine plătiți 20% dintre români câștigă de mai bine de 7 ori decât cei mai slab plătiți 20%, iar mai mult de jumătate sunt în căutarea unui alt loc de muncă, având salarii de până în 2.500 de lei. O treime nu lucrează în domeniul în care au cei mai mulți ani de pregătire. Cei mai mulți angajați cu studii superioare nu încasează 1.000 euro. Tinerii vor să fie angajați la multinaționale. Fără bonusuri, mulți NU ar mai fi motivați să lucreze, mai ales că orele suplimentare nu sunt apreciate în bani.
Sunt date, analizate de Profit.ro, care rezultă din primul sondaj național HR colectat online, realizat de MAD Intelligence cu o echipă de experți, studenți și profesori ai Universității din București, acesta fiind primul demers academic și independent pe teme de resurse umane. În sondaj au fost colectate peste 1.000 de opinii ale angajaților din România, statistici europene și mondiale relevante în domeniul HR, ca și analize secundare de date. Studiul a fost conceput astfel încât să țintească principalele regiuni de interes la nivel național din punct de vedere strategic și istorico-geografic: București + Xlfov, Muntenia + Dobrogea, Transilvania + Banat, și Moldova și să selecteze doar respondenții activi în câmpul muncii, având o marjă de eroare de +/- 4%.
Una dintre concluzii este că, dintre cei peste 5 milioane de salariați din România, cea mai mare pondere o regăsim în industrii, acestea fiind urmate la
mare distanță de comerț, sănătate, construcții și învățământ. Salariul minim, deși a avut parte de creșteri masive în ultimii ani, se situează în
continuare la coada clasamentului atunci când este comparat cu cel din alte state membre ale UE. Mai mult decât atât, România are o pondere
mai mult decât însemnată de contracte încheiate pe salariul minim, iar inegalitățile în ceea ce privește remunerația sunt de asemenea o
problemă, cei mai bine plătiți 20% dintre români câștigând de mai bine de 7 ori decât cei mai slab plătiți 20%.
Inegalitatea nu se observă și pe criterii de gen, unde diferența de remunerație între bărbați și femei este cea mai mică din spațiul UE. Mai mult, România are și cele mai multe femei în posturi de conducere.
Salariul minim nu prezintă totuși o situație catastrofală, deoarece, ajustând acest salariu în conformitate cu paritatea puterii de cumpărare, România se situează peste media celei de-a doua grupe valorice la nivelul țărilor membre ale UE. De asemenea, România mai ajunge în fruntea clasamentelor europene la costul redus al forței de muncă sau la ponderea agricultorilor în câmpul muncii. Se mai remarcă faptul că rata șomajului stagnează în jurul valorii de 5%, iar numărul de contracte de muncă încheiate crește treptat, de la an la an.
Analizând respondenții din perspectiva nivelului de studii, pentru 37,1% dintre ei, ultima școală absolvită este liceul, 21,3% au finalizat cursurile unei
școli profesionale, iar 16,2% au terminat programul de licență în cadrul facultății. Privind statutul lor pe piața muncii, 84% dintre respondenți au declarat că sunt angajați, 7,7% pensionari și doar 2,6% antreprenori. Doar 2,8% dintre respondenți sunt șomeri, informație care se apropie de datele oficiale.
Structurat pe criterii de gen, 89% dintre persoanele de gen feminin sunt angajate, pe când doar 79% dintre bărbați sunt activi în câmpul muncii. Dacă luăm în considerare nivelul de studii, atunci observăm că 79,1% dintre cei cu studii superioare sunt angajați, același lucru fiind valabil pentru
77,4% dintre persoanele cu nivel scăzut de educație.
Este de menționat faptul că respondenții cu vârste cuprinse între 18-24 de ani nu își găsesc locul în categoriile ocupaționale cuprinse
din studiu. Respondenții acordă o importanță sporită intrării pe piața muncii încă din timpul facultății sau chiar a liceului, totuși acestora le este
încă greu să obțină un loc de muncă. De asemenea, se observă o susținere mai amplă pentru intrarea pe piața muncii încă din timpul liceului în rândul persoanelor cu nivel de studii scăzut (44,7%) sau mediu (57,6%). Procentajul se micșorează considerabil atunci când respondenții au studii superioare (18%).
Aceste procente sunt explicabile prin faptul că persoanele care termină școala generală sau liceul au nevoie să lucreze imediat pentru a avea o sursă
de venit necesară întreținerii. Pe de altă parte, persoanele care aleg să urmeze o facultate sunt preocupate în primă instanță de studii și
abia apoi de găsirea unui loc de muncă.
În ceea ce privește vârsta, cei mai receptivi din acest punct de vedere sunt respondenții cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (55,3%). În plan regional, respondenții din zona Sud+București+Dobrogea susțin în cea mai mare măsură (53,5%) intrarea timpurie pe piața muncii.
Datele arată că persoanele de gen feminin consideră în mai mare măsură (44,3%) oportună intrarea pe piața muncii în timpul facultății, comparativ cu persoanele de gen masculin (27,6%). În ceea ce privește nivelul de studii, respondenții cu studii superioare sunt cei care consideră oportună intrarea pe piața muncii (63,8%). Și de această dată, persoanele de 25-34 de ani susțin importanța intrării tinerilor pe piața muncii în proporție de 44,7%. Analizând din nou regiunile, respondenții din Transilvania+Banat susțin cel mai mult oportunitatea intrării studenților pe piața muncii (39,6%).
Analizând acest grafic, s-ar putea spune că oamenii par mai degrabă mulțumiți de actualul loc de muncă, atribuindu-se preponderent note din a doua jumătate a scalei. Diferența semnificativă (15,8%) între nota 4 și nota 5 poate fi explicată și prin raportarea la sistemul de notare din România, unde nota de trecere este nota 5 (cinci). Consemnăm și faptul că 11% declară că lucrează deja în jobul ideal. Dacă ar fi să facem totuși o medie a tuturor notelor date, atunci am putea spune că evaluarea cumulată respondenților se poate transpune în nota 6,34.
Principala concluzie legată de această întrebare este faptul că diferențele abrupte între unele note consecutive arată faptul că răspunsul este unul bazat pe o evaluare mai degrabă emoțională.
Rămânând în același registru, aproximativ 44% dintre respondenți consideră că o carieră în domeniul în care lucrează este atrăgătoare în mare sau în foarte mare măsură. Respondenții din categoria 35-44 de ani consideră atrăgătoare în mare măsură o carieră în domeniul în care activează
(42,4%). Acestora li se alătură respondenții din categoria 65+, satisfacția în mare măsură față de domeniul în care și-au clădit o carieră fiind prezentă în rândul a 42,1% dintre aceștia.
Din perspectiva veniturilor, cei mai mulți respondenți (49,5%) se încadrează în categoria 1.001-2.500 lei, urmați de 31,8% dintre respondenți cu venituri între 2.501 și 4.000 lei. Așadar, aproximativ 80% dintre respondenți au un venit maxim de 4.000 de lei. Dacă privim piramida veniturilor, am putea spune că cea mai dezvoltată este clasa de mijloc. Extremele (baza și vârǏul piramidei), reprezentând persoanele cu venituri foarte mari și foarte mici), sunt destul de puțin dezvoltate. Clasificând în funcție de gen, 41,4% dintre bărbați au venituri între 1.001 și 2.500 lei. În schimb, aproape șase din zece dintre persoanele de gen feminin au venituri cuprinse în acest interval.
Pe de altă parte, nici dacă ne referim la alte surse de venit, lucrurile nu stau mai bine. Astfel, aproape 83% dintre participanți au declarat că salariul este singurul lor venit și că nu au alte surse pentru a-și spori câștigurile lunare. La categoria venituri din alte surse, majoritatea respondenților declară că nu obțin astfel de câștiguri. Există, totuși, câteva abateri notabile în cazul a 25,6% dintre respondenții cu studii superioare și a 59,1% dintre persoanele de peste 65 de ani care au răspuns că obțin venituri și din alte surse decât salariul.
Respondenții care nu au avut parte de creșteri salariale pe parcursul ultimului an au fost chestionați cu privire la intervenția situației pandemice în luarea acestei decizii. La prima vedere am putea fi tentați să credem că lipsa creșterilor salariale este cauzată de pandemia de COVID-19, însă doar 42% au susținut că stagnarea sau regresia salarială a fost generată de aceasta. Totuși, rămâne o valoare de reținut, reprezentând aproape jumătate din total. Din perspectiva creșterilor salariale în decursul ultimului an, 56% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au răspuns afirmativ, fiind singura categorie cu un procent considerabil din acest punct de vedere. Doar un sfert din angajații peste 45 ani au avut parte de creștere salarială în ultimul an de zile. Moldova este regiunea cu cel mai mare procent de angajați care nu au beneficiat de creșteri salariale în decursul ultimului an, aproximativ 80%.
Deși procentele sunt mai reduse, situația nu se prezintă mai bine nici în celelalte regiuni. În zona Sud+București+Dobrogea, șapte din zece angajați
nu au avut parte de creșteri salariale în ultimul an, în timp ce doar șase din zece respondenți din regiunea Transilvania+Banat se mai află în această situație.
Un salariu scăzut ca unică formă de venit, printre altele, se reflectă în faptul că 83,6% dintre respondenți nu sunt mulțumiți de nivelul veniturilor actuale, ceea ce reprezintă într-adevăr o situație dezolantă. Cu toate acestea, par să fie puțin mai mulțumiți cei din segmentul 25-34 de ani (32,7%). Cel mai mare nivel de satisfacție în raport cu valoarea veniturilor (22,2%) îl au angajații din regiunea Transilvania+Banat, iar cel mai redus îl dețin cei din regiunea Moldova (10%).
Potrivit datelor, 88,7% dintre respondenți au un singur loc de muncă, iar 11,3% au unul sau mai multe locuri de muncă, ceea ce
confirmă încă o dată lipsa practicii în România de a avea multiple locuri de muncă pentru a suplimenta veniturile.
Persoanele cu vârsta peste 65 de ani au declarat, în proporție de 28,3%, că au mai mult de un loc de muncă. Această valoare poate fi pusă pe seama nevoii suplimentării veniturilor sau cumulării cu pensia, în condițiile în care 61% dintre aceștia au venituri cuprinse între 1.001 și 2.500 lei. Numărul locurilor de muncă variază în funcție de mediul de rezidență, dar și de regiune. Astfel, 15,2% dintre persoanele care locuiesc în Transilvania+Banat au susținut că au mai mult de un loc de muncă. În celelalte regiuni, doar 12,1% (în Moldova), respectiv 5% (în zona Sud+București+Dobrogea) au mai
mult de un loc de muncă.
Aproximativ două treimi din totalul celor chestionați (66,8%) lucrează
în domeniul în care consideră că au cea mai mare calificare, însă
treimea care lucrează în alt domeniu denotă totuși o problemă în
materie de profesionalizare și eficientizare. Acest aspect este
confirmat și de proiectul studenților Facultății de Sociologie,
prezentat în sesiunea de comunicări științifice în mai 202ׁ, realizat la
nivelul studenților întregii universitățiب 52% dintre cei intervievați
declarând că NU lucrează în domeniul pe care l-au aprofundat pe
timpul facultății. Datele coroborate ne arată o inadaptare a
sistemului educațional la cerințele de pe piața muncii, dar și o nevoie
de salarizare competitivă (luând în calcul bonificațiile, oportunitățile
de promovare, și climatului locului de muncă).
Asigurarea medicală este un beneficiu garantat pentru mai mult de șapte din zece respondenți, observându-se faptul că cei cu nivel de studii scăzut și mediu au asigurare medicală în mai mare măsură (81,4%, respectiv 7׃, (%comparativ cu cei care au absolvit studii superioare (56,8%). De asemenea 81,4% dintre persoanele de 25-34 de ani au asigurare medicală inclusă. Aceasta reprezintă categoria de vârstă care beneficiază cel mai mult de acest tip de asigurare. Totodată, respondenții din mediul rural sunt asigurați în procent mai mare (78,5%).
Doar 37,4% dintre respondenți primesc prime și suplimente salariale, iar o cincime obțin și altfel de beneficii (alte asigurări, decontări, concediu plătit, pensii private, împrumuturi, sau beneficii flexibile). Importanța acestor bonusuri ca parte a pachetului salarial o denotă faptul că 63,8% dintre respondenți declară că fără acestea NU ar mai fi motivați să lucreze.
Este de notat faptul că, pentru un an pandemic marcat de restricții, așa cum a fost 2020, aproape o treime dintre cei chestionați au declarat că au avut parte de creșteri salariale în ultimul an. \nsă această creștere poate fi pusă pe seama majorării salariului minim pe economie în 2021, de la 1.346 la 1.386 net (în mână). Luând în considerare bonusurile sau primele, cea mai avantajată categorie de vârstă este cea din intervalul 25-34 ani (63,9%).
De asemenea, 41% dintre persoanele din mediul rural primesc astfel de bonificații. În plan teritorial, respondenții din Transilvania+Banat sunt cei mai recompensați (43,1%) în acest fel, lor alăturându-se participanții din regiunea Sud+București+Dobrogea (38,6%) și cei din Moldova (28,2%).
Un aspect îngrijorător este acela că orele suplimentare nu sunt apreciate în bani, luând în calcul faptul că șase din zece respondenți susțin că aceste ore nu îi ajută decât într-o foarte mică măsură să își sporească veniturile. Mai mult, dacă am face un cumul, 71,7% dintre participanții la studiu sunt de părere că orele suplimentare le sporesc doar într-o foarte mică sau mică măsură veniturile. Există, se pare, și 5% dintre respondenți pentru care orele suplimentare reprezintă un ajutor deosebit în rotunjirea veniturilor
