Mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, orașele pentru a se muta în mediul rural. Odată cu pandemia și cu creșterea costurilor utilităților, a scumpirii vieții la oraș, fenomenul tinde să ia amploare.
Potrivit datelor statistice, peste 250.000 de români s-au mutat, în cei doi ani de pandemie COVID, de la oraș la țară.
Institutul Național de Statistică afirmă că numai în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunțat la viața din oraș pentru cea din mediul rural.
În sens invers, adică din localitățile mici către orașe s-au mutat numai 77.825 de persoane. Diferența netă dintre cele două fluxuri migraționiste s-a dublat față de anii anteriori.
În ultimii doi ani, tendința migrației către mediul rural s-a accentuat, afirmă specialiștii, dovadă că, în 2022, din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale 69,0% sunt pentru zona rurală.
,,Oamenii au ales să își construiască sau să cumpere o casă la țară, să se mute acolo. Motivele sunt multiple și au legătură cu schimbările comportamentale impulsionate de pandemie. Restricțiile pandemice, poluarea din marile orașe, costurile de întreținere și munca remote se află în prim-plan’’, arată o analiză Arabesque & Mathaus.
Specialiștii spun că, dacă în anii ‘90, majoritatea românilor căutau să se mute din mediul rural în cel urban, în căutarea unor salarii mai bune, din 1997 fenomenul a început, treptat, să se atenueze bineînțeles și pe fondul migrației masive în Occident.
Datele INS arată că în 1990, numai 27.710 plecau din mediul urban în cel rural, în timp ce 549.132 români părăseau localitățile rurale pentru viața la oraș.
Scumpirea utilităților, în prim-plan
În ultima perioadă, pe lista argumentelor migrației de la oraș la țară, dincolo de dorința de avea mai mult spațiu și de a respira un aer mai curat, s-a adăugat explozia costurilor cu utilitățile, cu gazele și energia electrică.
,,E o realitate de necontestat faptul că scumpirea utilităților i-a făcut pe mulți să se gândească la alternative, iar viața la casă, în mediul rural, a devenit o soluție mai atractivă ca oricând. Costurile sunt mult mai mici, există soluții alternative – încălzirea cu lemne de exemplu. Centralele pe lemne înregistreaza volume foarte mari de căutări, în contextul actual fiind o soluție foarte avantajoasă.
De asemenea, apa caldă poate fi obținută foarte ușor. Randamentul poate fi până la 75 grade prin montarea unui panou solar. Ulterior, pentru a face și mai multă economie, apa poate fi stocată într-un puffer. Soluții există, iar oamenii au vazut avantajele și au început să le pună în practică’’, afirmă Cristian Matei, directorul de retail MatHaus.
Dincolo de datele statistice, acest fenomen se vede și în vânzările magazinelor de bricolaj, care comercializează materiale pentru construit, renovat sau amenajat. De la garduri și pavaj, gresie de exterior, instalații pentru amenajare fose septice în zonele în care încă nu sunt condiții și instalații pentru udat grădini, vânzările au înregistrat o creștere semnificativă.
Migrația în mediul rural se accentuează
Potrivit estimărilor specialiștilor, migrația românilor de la oraș către mediul rural se va accentua în anii următori, pe măsura provocărilor economice și sociale din mediul urban.
De la aglomerație și poluare, în general accentuarea stresului urban, la creșterea costurilor cu utilitățile, scumpirea semnificativă a locuințelor și insuficienta dezvoltare a infrastructurii urbane, toate aceste elemente vin să contribuie la migrația către mediul rural.
,,Din vânzările noastre de materiale de construcții (materialele pentru termoizolatie, polistiren, vată minerală, vopseaua sau tencuaială decorativă dar și materiale de construcții precum cărămidă, bca, fier pentru fundație și alte materiale grele), pentru care asigurăm transport specializat indiferent de greutatea materialelor oriunde în țară, observăm o tendință tot mai clară de ridicare a unor construcții imobiliare de tip casă tip parter sau p+1, p+mansarda în localități aflate în zone verzi.
Focusul clienților pare să fie pe locuințele în localitățile înconjurate de păduri, ferite de alunecările de teren și pericolul de inundație, departe de zonele industriale, dar care au acces la utilități – de la curent electric și apă la acoperire cu semnal de internet’’, spune directorul.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, numărul autorizațiilor de construcție în mediul rural a crescut semnificativ în luna februarie 2022, la 2444 față de 1700 în luna ianuarie și de 1098 în mediul urban.
În mediul rural ar urma să se construiască 404.681 mp de construcții rezidențiale, față de 275.091 în ianuarie 2022 și 377.606 mp în februarie 2021.
În luna februarie 2022 s-au eliberat 3542 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (+38,9%), cu o suprafață utilă totală de 803035 mp (+33,3 %).
Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale 69,0% sunt pentru zona rurală.
