Drumurile transfrontaliere dintre România și Ungaria, investiții co-finanțate de Uniunea Europeană în 2007-2013, nu vor fi folosite la capacitatea disponibilă până când România nu va fi primită în Schengen, responsabilitatea întârzierii procesului de aderare neputând fi atribuită autorităților române, este conținutul scrisorii pregătite de Guvern pentru a fi transmisă Comisiei Europene.
Scrisoarea, al cărei text a fost convenit în ședința de miercuri a Guvernului, reprezintă un răspuns la documentul primit în luna ianuarie din partea comisarului european pentru Politică Regională, Corina Crețu, care i-a solicitat atunci premierului Dacian Cioloș să dispună măsuri pentru ca aceste drumuri să devină funcționale cât mai curând posibil.
În document, Guvernul arată că ddecizia de construire a celor 10 drumuri transfrontaliere a fost luată de către Autoritatea de Management din Ungaria, care a estimat că România va adera la Spațiul Schengen până la sfârșitul perioadei de implementare a proiectelor de construcție a drumurilor, astfel încât nu ar fi fost necesară efectuarea de controale la frontieră pentru persoanele care ar fi tranzitat aceste drumuri.
CITEȘTE ȘI Proiect: O noua taxă pe carburant, după ce timbrul de mediu nu a reînnoit parcul auto Pornind de la aceste premise, Autoritatea de Management din Ungaria nu a solicitat obligativitatea obținerii avizului Poliției de Frontieră pentru aprobarea proiectelor, deși delegația României a sesizat Autoritatea de management asupra necesității obținerii avizului. Totodată, Autoritatea de management și Secretariatul tehnic comun 2007-2013, responsabile cu coordonarea evaluării tehnice, nu au solicitat liderilor de proiect corectarea indicatorilor de rezultat nerealiști estimați cu privire la proiectele în cauză, deși aveau această posibilitate. În concluzie, în cadrul derulării proiectelor au fost comise o serie de erori de către Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autorităților din România, arată Guvernul.
"Pe de altă parte, în contextul amânării aderării României la Spațiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcționarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiția înființării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderarea României la Spațiul Schengen", este scris în scrisoare.
În aceste condiții, Guvernele României și Ungariei au semnat, la 24 iulie 2014, la București, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile menționate, cu aprobarea prealabilă a autorităților, și înainte de aderarea României la Schengen, ca o soluție provizorie pentru a asigura utilizarea drumurilor menționate.
