Germania a avertizat că va impune măsuri dure vizând turismul și investițiile în Turcia, iar primele care vor profita sunt destinațiile care concurează pe turism cu Turcia. Pentru a profita la rândul său, România trebuie să intensifice promovarea pe piața Germaniei, spun turoperatorii, dar tot ei se îndoiesc că va fi posibil, mai ales că biroul de promovare din Berlin a fost închis recent. Anul trecut, aproape 4 milioane de turiști germani au venit în Turcia, Germania fiind principala sursă de turiști pentru economia turcă. Până în luna iulie a acestui an, deja veniseră în Turcia peste 1 milion de turiști germani.
Evident că România ar trebui să reacționeze printr-o acțiune puternică de promovare pe această piață, afirmă, într-o discuție cu Profit.ro, Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și proprietarul agenției de turism Paralela 45. El crede că ar trebui organizate road showuri-caravane cu prezentări directe ale agențiilor, printr-un parteneriat public-privat. Mai exact, el ar vrea să fie organizate 3-4 caravane cu informații despre diverse destinații din România, prezentate de agențiile de turism, care să străbată Germania, cu finanțare preponderent de la Ministerul Turismului.
Șeful ANAT spune că ar mai trebui ca la ambasada României de la Berlin să fie organizată o întâlnire între turoperatorii germani și cei români, dublată de invitarea a cinci echipe de câte 20 de jurnaliști germani care să viziteze România. Aceste lucruri nu sunt însă suficiente dacă România nu va derula o campanie puternică online pe piața germană și nu va amplasa bannere în marile orașe din această țară.
CITEȘTE ȘI FOTO Pasager într-un avion Wizz Air, pe un scaun fără spătar"Nu știu dacă se va putea, pentru că regulile la stat nu permit o reacție rapidă. Partea proastă este că biroul de promovare al României din Germania s-a desființat. Nu a mai dorit domnul ministru Dobre să-l avem, iar acel birou era foarte-foarte folositor", completează Burcea.
Turismul în Turcia până în iunie acest an
Dragoș Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, reprezentantul în România al concernului german TUI și președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, spune pentru Profit.ro că măsurile gândite de Germania nu au nimic de-a face cu faptul că destinația nu ar prezenta suficientă siguranță (referindu-se la zona costieră, nu la orașele mari), ci cu tensiunea politică dintre cele două state. În astfel de momente, adaugă omul de afaceri, fiecare stat se gândește cum poate pune presiune și, având în vedere numărul extrem de mare de turiști germani care în trecut și-au făcut concediile în Turcia, lipsa lor reprezintă un instrument economic puternic de presiune.
CITEȘTE ȘI FOTO Cel mai nou și mai inedit job de pe litoral: îndrumător pentru turiștii care traversează calea feratăCând o destinație are o problemă într-o anumită țară, turiștii se îndreaptă natural spre alte alternative. De câștigat au destinațiile cu imagine bună, care au mai fost vizitate de turiști și în care s-au simțit bine. Anastasiu afirmă că, pentru germani, aceste destinații sunt Grecia, Spania, Italia, Croatia, Bulgaria și multe altele, dar nu și România.
"România NU este printre destinațiile top of mind la nemți, pentru că de ani de zile România nu s-a promovat ca destinație turistică în Germania. Nemții fie nu știu nimic despre România, fie asociază destinația mai departe cu elemente negative (comunism, Ceaușescu, azilanți, spărgători de bănci, forța de muncă ieftină și care concurează puternic cu cea germană). Este evident că, marginal, va profita și România, ca destinație turistică, de acest context, dar nu va fi nimic semnificativ", arată Anastasiu.
"Problemele destinației Turcia nu sunt apărute azi. Noi am susținut și anul trecut că România trebuie să se promoveze turistic pe această plajă, pentru că poate câștiga enorm. Nu este numai Turcia cu probleme, ci și nordul Africii (Egipt, Tunisia, Maroc etc.). Paralel cu acest declin a apărut și o ascensiune organică/naturală a României, ajutată de multe zboruri către București și Transilvania, de o realitate mult mai bună decât imaginea, de unicitatea Deltei Dunării, care face valuri în străinătate, de reclama venită din partea Prințului Charles etc.", adaugă omul de afaceri.
Dacă această ascensiune ar fi fost ajutată de statul român, completează Anastasiu, și dacă politica nu ar mai produce iarăși știri negative, atunci ascensiunea destinației România ar fi putut și ar putea să fie fulminantă. "Din păcate, se pare că pierdem multe trenuri care trec prin stația noastră, fiind preocupați de cu totul alte lucruri nesemnificative și făcând lucruri parcă în ciuda și în pofida logicii și normalității, cum ar fi închiderea birourilor de promovare din străinătate, fără punerea imediată a altceva în locul lor)", arată acesta.
CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Fiscul vinde la licitație un hotel din Băile Herculane, construit în 1865 de austrieci. Clădirea a fost inclusă în Top 10 hoteluri bântuiteGherorghe Fodoreanu, proprietarul agenției de turism specializată în incoming Invitation Romania crede, la rândul lui, că există o șansă reală de a primi turiști germani, dar esențial este transportul direct, fără de care "nu prea vom reuși".
Tot acest context prinde România mult mai nepregătită pentru promovare externă decât în oricare din ultimii 10 ani: avem un buget de promovare decent, de 5 milioane de euro, dar un minister care nu a cheltuit în șapte luni nici 10%, avem un ministru al Turismului care a avansat ideea ca oaia să fie ridicată la rang de brand de țară și care a închis singura entitate care promova România în Germania, fără să pună până acum nimic în loc.
Statisticile oficiale arată că, dacă în 2014 Turcia primea peste 41,2 de milioane de vizitatori străini, în 2015 numărul acestora a coborât la 36,2 milioane de vizitatori, iar în 2016 a ajuns la 25,3 milioane. Aceasta și pe fondul rețaiilor tensionate dintre Turcia și Rusia din acel interval.
Anul trecut, în Turcia au venit cu 1,7 milioane mai puțini turiști germani, cu 700.000 mai puțini britanici, cu 300.000 mai puțini olandezi și tot cu 300.000 mai puțini francezi.
Numărul rușilor a scăzut de la 3,6 milioane la sub 900.000, dar motivele au fost politice, nu de siguranță a călătoriei. Au venit, în schimb, mai mulți georgieni și ucrainieni.