Tentativele de fraudă de tip spoofing, - apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc) - se înmulțesc alarmant în România.
O actriță din Cluj relatează acum modul în care a fost înșelată de escroci care s-au pretins de la Poliție, bancă și de la Banca Națională, determinând-o să încheie un credit de 100.000 de lei, iar banii să le dea lor.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Ea a relatat că a primit un telefon de la o persoană ca fiind de la Banca Transilvania, fiind avertizată că cineva încearcă să facă un credit pe numele său, urmând a se deschide o anchetă, conform Actual de Cluj.
”Mă înștiințează că mă va suna un inspector financiar de la BNR și să colaborez cu dumnealui pentru binele anchetei. Și intră în scenă așa numitul DAVID ORȚAN care mă sună de pe un număr de fix, după care pe WhatsApp îmi trimite „legitimația” dumnealui precum și un contract de confidențialitate pe care mă pune să îl citesc cu atenție.
De aici înainte nu mai aveam voie să dezvălui nimanui nimic din ce aveam să vorbim. Îmi iau la revedere prin semne de la oamenii cu care eram și plec îndată spre CEC să fac un credit pe numele meu, desigur suma maximă.
În fața băncii, ca să mă asigure că totul e în ordine, mă pune să intru pe site-ul BNR, să intru la contacte și să verific dacă numărul de telefon din dreptul numelui său este același cu cel de fix de pe care mă sunase anterior. Era același. Îmi spune că sunt urmărită prin camerele de supraveghere de la bancă și să fac exact așa cum spune el.
Din fericire, site-ul ANAF nu mergea la CEC, așa că am avut în sfârșit curajul să îi închid telefonul și să mă urc în primul autobuz care să mă ducă acasă. În autobuz mă sună din nou „politia” să îmi spună că obstructionez ancheta în desfășurare și că, dacă nu am citit bine contractul de confidențialitate, acolo scrie că voi primi amendă dacă nu colaborez. Așa că mă dau jos din autobuz, alerg spre o altă bancă indicată de ei și fac un credit de 100.000 fiind în tot acest timp în direct cu „inspectorul” BNR.
De aici mi s-a spus să le trimit toți banii ca dumnealui să îmi închidă linia de credit și astfel să nu mai pot fi fraudată. Fraierită. Folosită.
M-am tot rugat azi noapte să mă mai trezesc o dată pe data de 8 aprilie și să nu mai fac încă o dată greșelile pe care le-am făcut ieri„, relatează actrița.
Aceasta a adăugat că a postat întâmplarea chiar la cererea Poliției, care prin asta ar vrea să educe populația împotriva acestui tip de fraude.
”Din păcate este adevărat, iar prejudiciul este mult mai mare decât suma amintită, întrucât eu va trebui să plătesc și dobânzile la acea sumă. În total 28 000 de euro”, a adăugat actrița, precizând că persoanele cu care a vorbit la telefon aveau accent moldovenesc.
În august anul trecut Poliția din Republica Moldova a reținut 12 persoane suspectate că ar face parte dintr-un grup infracțional organizat, care a înșelat zeci de români să investească în monede virtuale sau acțiuni prin intermediul unor platforme online false.
Escrocii foloseau reclame cu imagini ale unor personalități cunoscute sau sigle ale unor bănci și posturi TV, pentru a crea impresia de credibilitate. Acțiunea de amploare a fost realizată în colaborare cu DIICOT România și autoritățile din Ucraina, sub coordonarea agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec.
În total, au fost efectuate 60 de percheziții, în care s-au confiscat echipamente informatice, arme, bani, documente și 10 autoturisme.
În ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, - apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc) - în care identitatea vizuală a Băncii Naționale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obținerea de date personale sau efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false (de tip ponturi sau recomandări de investiții).
Alți atacatori au solicitat instalarea de aplicații, deschiderea de linkuri sau autorizarea unor acțiuni pe telefon prin amprentă. Aceste încercări vizează furtul de identitate, instalarea de programe malware sau efectuarea de tranzacții financiare în numele dumneavoastră.
Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, bnro.ro și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram și YouTube.
Totodată, astfel de încercări de manipulare pot include și apeluri telefonice, mesaje audio sau chiar video (deepfake) în care pot apărea persoane care se prezintă ca reprezentanți ai BNR. Aceste metode urmăresc să creeze aparența unei comunicări oficiale, cu scopul de a câștiga încrederea victimei.
BNR nu solicită niciodată, prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informații confidențiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, reprezentanții BNR nu cer informații cu privire la veniturile personale, credite solicitate/ aprobate/ acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști sau alte aspecte de natură financiară. Dacă se prezintă oportunități de investiții sau de obținere a unor câștiguri rapide, facile și consistente, cel mai probabil este un atac de tip spoofing.
În cazul în care ați fost contactați sau ați interacționat cu astfel de materiale sau site-uri false, NU furnizați date personale și să raportați imediat aceste situații autorităților competente.
