Un amestec tradițional de autenticitate, melancolie, rusticitate și modernitate, capitala portugheză a devenit o Mecca pentru turismul internațional. Dar a plătit prețul prin pierderea esenței sale.
Simbolul Lisabonei este tuk-tuk-ul. Cu tigri pe acoperiș, cu decor floral din plastic sau deghizat în tramvai: orice element care ajută să iasă în evidență printre valul de triciclete gata să arate miilor de turiști 5, 10, 15 sau 20. lucruri pe care nu ar trebui să le rateze în capitala portugheză, relatează El Pais.
Tramvaiul domină pe cărți poștale și magneți, dar tuk-tuk-ul a luat stăpânire pe străzi. Când se întâlnesc pe străzile abrupte și înguste care urcă până la castelul São Jorge, au loc uneori ciocniri istorice. Tramvaiele sunt transporturi rigide, incapabile să devieze cu un milimetru de la traseul lor, în timp ce tuk-tuk-urile merg într-un ritm alert, deseori încălcând regulile de circulație pentru a facilita o fotografie bună și oferind pasagerilor acel sentiment frivol, de vacanță, în care se află.
„Cred că a încetat chiar să-i facă pe turiști fericiți. Sunt oameni care au venit cu ani în urmă și, când s-au întors recent, au constatat că nu este la fel”, spune Tânia Correia. Lisabona s-a născut în locul în care a crescut Tânia, castelul São Jorge, o fortăreață militară situată pe un deal cu vedere la râul Tajo, care a servit drept zid protector mai întâi al islamului și apoi al creștinismului.
Lisabona și-a pierdut aproximativ 30% din populație din 2013, iar astăzi 60% din locuințe sunt apartamente turistice.
Pe fondul crizei euro, guvernul conservator a adoptat o Lege care permitea actualizarea chiriilor vechi și a dus la multiple evacuări. În paralel, a fost încurajată intrarea capitalului străin prin politici fiscale agresive (pensionarii din alte țări care se mută în Portugalia nu ar plăti taxe temporar) și crearea de vize de aur, care asigurau rezidența legală cetățenilor din afara UE în schimbul unei investitii imobiliare.
Chinezii au devenit cei mai entuziaști proprietari din Lisabona, dar cu un exod masiv al portughezilor către periferie.
„Am pierdut populație în ultimii 11 ani pentru că oamenii au fost forțați să plece, nu numai din cauza marii crize economice, ci și pentru că guvernul de dreapta a aplicat măsuri care le-au permis oamenilor să plece și a coincis și cu intrarea pe scenă a unei activități aparent inofensive, apartamentele turistice, profund invazivă pentru oameni”, spune Miguel Coelho, președintele Junta de Freguesía de Santa Maria Maior.
Pe acest fond, 6 cartiere istorice și-au pierdut 30% din populație începând din 2013.
Se încearcă acum combaterea exodului printr-un program denumit "Întoarcere în Cartier", destinat persoanelor care au fost nevoite să plece în ultimii 15 ani. Una dintre ele ar putea fi Tânia Correia, care a părăsit cartierul São Jorge când proprietarii au decis să vândă imobilul în care locuia cu chirie. „Am vrut să-mi cumpăr apartamentul, dar nu era permisă împărțirea pe orizontală și toată proprietatea trebuia vândută. Când mi s-a încheiat contractul, nu m-au reînnoit”, își amintește ea.
Correia a crescut într-una dintre casele construite în interiorul zidurilor castelului São Jorge, unde și-a dorit să-și vadă fiul crescând. Deși în urmă cu cinci ani trebuia să se mute la Buraca, la marginea capitalei, iar acum trebuie să facă naveta o oră cu mijloacele de transport în comun pentru a ajunge la locul de muncă la o multinațională de asigurări din centrul orașului, castelul este deocamdată cartierul ei. Mama ei, care acum își cunoaște doar câțiva vecini, rămâne acolo. „Înțeleg că trebuie să ne vindem țara pentru a o valorifica pentru că suntem săraci, dar poate fi vândută pentru a atrage turismul de lux și nu turismul low-cost”, adaugă aceasta.
Legea împiedică evacuarea rezidenților în vârstă, dar totul este determinat de piață. Acolo unde altădată erau case de locuințe, acum sunt apartamente turistice. Acolo unde era mercearia - magazinul alimentar de modă veche - acum există un bar modern. Vizitatorii intră acum în magazine noi făcute să arate precum cele vechi, pe măsură ce cele reale dispar.
În 2023, Portugalia a primit 30 de milioane de turiști, atrăgând venituri de 25 de miliarde de euro. De asemenea, numărul turiștilor străini care au vizitat Portugalia a depășit trei milioane în perioada ianuarie-martie 2024, fiind cel mai bun prim trimestru înregistrat vreodată, stimulat de sărbătorile de Paște.
La fel ca oamenii, instituțiile și afacerile legate de cultură sunt și ele împinse la periferie. Barata își iubește orașul, dar nu-l mai recunoaște: „Când merg la Baixa sau Chiado, mă simt de parcă sunt într-un parc de distracții pentru străini. Cu excepția teatrelor și muzeelor, care nu pot fi modificate, aproape totul înseamnă magazine de marcă internațională sau magazine de suveniruri. Turismul a decimat totul.”
