România a pierdut 10 tipuri de băuturi alcoolice de pe lista produselor protejate la nivelul Uniunii Europene. Pentru păstrarea acestor produse era necesar ca la Bruxelles să fie depus un dosar până cel târziu la 20 februarie 2015.
Motivul? Producătorii nu au putut fi convinși de autorități să respecte caracteristicile calitative ale acestor produse, legate inclusiv de materia primă folosită.
Indicația geografică identifică o băutură spirtoasă ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori o localitate de pe teritoriul respectiv și protejează produsul împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte în măsura în care această utilizare afectează reputația, a oricărei imitații și indicații false sau înșelătoare privind proveniența, precum și a oricărei alte practici care poate induce în eroare consumatorul în privința originii reale a produsului.
La momentul aderării la Uniunea Europeană, România a avansat Comisiei Europene, pe baza unei estimări, un număr de 19 produse care să fie protejate pe piața comunitară, respectiv rachiurile de vin Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea și Vinars Segarcea și rachiurile de fructe Pălincă, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Țuică de Valea Milcovului, Țuică de Buzău, Țuică de Argeș, Țuică de Zalău, Țuică Ardelenească de Bistrița, Horincă de Maramureș, Horincă de Cămârzana, Horincă de Seini, Horincă de Chioar, Horincă de Lăpuș, Turț de Oaș și Turț de Maramureș.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV LISTA Guvernul pregătește atacul asupra Comisiei Europene cu brânză, fructe, covrigi, carne și miere La acel moment, la nivelul UE a fost stabilit că pentru fiecare indicație geografică înregistrată în listă la 20 februarie 2008, statele membre trebuie să prezinte Comisiei Europene un dosar tehnic până la 20 februarie 2015, dosarul fiind pus și la dispoziția publicului. În cazul în care dosarul tehnic nu era prezentat până la 20 februarie 2015, Comisia elimina indicația geografică din listă.
Date oficiale actuale relevă că, până la 20 februarie 2015, Comisia a primit dosare tehnice pentru 243 de indicații geografice din cele 330 recunoscute în 2008, pentru celelalte 87 de indicații geografice recunoscute nefiind primit niciun dosar tehnic până la termenul stabilit.
În consecință, cele 87 de indicații geografice recunoscute pentru care nu a fost prezentat Comisiei niciun dosar tehnic până la 20 februarie 2015 au fost eliminate din lista produselor protejate, România fiind una dintre țările-victimă.
Mai exact, România a rămas doar cu 9 produse protejate la nivelul UE, și anume Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea, Pălincă, Țuica Zetea de Medieșu Aurit, Țuică de Argeș și Horincă de Cămârzana, pierzând șansa de a proteja Țuica de Valea Milcovului, Țuica de Buzău, Țuica de Zalău, Țuica Ardelenească de Bistrița, Horinca de Maramureș, Horinca de Seini, Horinca de Chioar, Horinca de Lăpuș, Turțul de Oaș și Turțul de Maramureș.
CITEȘTE ȘI Noul ministru al Agriculturii vrea să înregistreze kurtoskalacs ca produs românesc Contactat de Profit.ro, directorul general al Ministerului Agriculturii, Viorel Morărescu, a arătat că cele 10 băuturi alcoolice nu au mai putut fi incluse pe lista mărfurilor protejate la nivelul UE deoarece nu au fost găsiți producători dispuși să parcurgă procesul de acreditare.
"La momentul aderării la Uniunea Europeană, de la minister am transmis către Bruxelles o listă a băuturilor alcoolice pe care le-am considerat ca fiind de notorietate pentru România, după care am plecat prin țară să identificăm producătorii și să îi determinăm să accepte caietul de sarcini, cu date legate de aria geografică, materia primă folosită, caracteristici pe care să le respecte. Nu am reușit însă să-i convingem să accepte să respecte aceste caracteristici și nici nu ai cum să-i obligi, plus că pe urmă este controlat modul de respectare", spune directorul.
În opinia acestuia, se putea ajunge în situația în care România să nu aibă nicio băutură alcoolică protejată la nivelul UE.
"Mai mult am lucrat noi (ministerul-n.r.) la caietele de sarcini, ca România să aibă totuși niște produse. Producătorii au fost reticenți, degeaba vorbeam, ziceau că nu au timp pentru caietul de sarcini", adaugă directorul Agriculturii.
Conducerea Ministerului Agriculturii (MADR) a transmis, la rândul său, Profit.ro următoarea precizare:
"În conformitate cu Regulamentul CE 110/2008 din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, statele membre trebuiau să transmită până în luna februarie a anului 2015 dosarele tehnice ale băuturilor spirtoase înregistrate în Anexa III a regulamentului menționat anterior. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în urma analizării situației existente, a identificat un număr de nouă produse care au putut respecta prevederile referitoare la păstrarea înregistrării ca indicații geografice. Reprezentanții producătorilor au transmis la MADR documentanțiile tehnice necesare, iar după analizarea acestora a fost aprobat, în luna iulie 2016, un regulament de modificare a Anexei III din Regulamentul CE 110/2008. Producătorii din România au posibilitatea de a înregistra și alte băuturi spirtoase ca produse cu indicație geografică, în conformitate cu prevederile legale din legislația europeană și națională".
