Un bărbat în vârstă de 23 de ani din județul Teleorman, cu discernământ stabilit medical ca "scăzut" (dar nu inexistent) din cauza unor tulburări psihice diagnosticate de specialiști, este, potrivit informațiilor Profit.ro, primul român condamnat la închisoare cu executare pentru incitare la ură și discriminare și afișare de simboluri fasciste pe rețele online de socializare. El a primit o pedeapsă de 4 ani de detenție pentru mai multe postări rasiste și misogine pe Facebook din 2015, de când avea 18 ani și era în clasa a XI-a de liceu, după un proces care a durat mai mult de 3 ani și jumătate.
Pedeapsa este cea maximă prevăzută de lege pentru aceste infracțiuni. Decizia instanței, a cărei motivare a fost redactată în ultima parte a lunii trecute, nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Sentința de condamnare la închisoare cu executare este o premieră în România, unde spețele de acest tip cercetate de procurori nici nu ajung de obicei în instanță.
Tot anul acesta, în alt dosar, un bărbat în vârstă de 37 de ani din Alba Iulia a fost găsit vinovat în mod definitiv de fapte de promovare de simboluri fasciste și de incitare la ură împotriva romilor pe rețele de socializare, inclusiv prin postarea pe Facebook a unei fotografii cu fiica sa minoră lângă un steag cu însemne naziste. Însă judecătorii au luat decizia de a renunța la aplicarea pedepsei cu închisoarea prevăzută de lege și bărbatul a scăpat doar cu un avertisment, instanța aducând ca argument faptul că acesta a "conștientizat" ce a făcut și a șters postările incriminate.
De asemenea, în ianuarie 2020, cântărețul Dani Mocanu a fost trimis în judecată cu acuzația de incitare la ură împotriva femeilor prin postarea în 2019 pe YouTube a clipului unei melodii despre care procurorii au considerat că ar instiga la violență misogină. Clipul adunase peste 18 milioane de vizualizări până în noiembrie 2019 și generase venituri de circa 34.000 dolari. Instanța nu a fixat încă primul termen în proces. În toamna anului 2019, un militar care postase în 2016 pe Facebook mesaje reclamate ca antisemite de către Institutul Elie Wiesel a fost scos de procurori de sub urmărirea penală.
Tot anul trecut, dar într-un caz în care nu a fost vorba de postări pe Internet, 3 tineri acuzați de incitare la ură și discriminare au fost achitați definitiv de judecători. Ei fuseseră trimiși în judecată în 2018 după ce, în 2016, vandalizaseră un cort amenajat în zona Pieței Universității din București cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, scriind cu spray-uri cu vopsea mesaje de ură la adresa minorității respective. Argumentul instanței a fost că acțiunile inculpaților (derulate în jurul orei 2.30 noaptea) "nu conduc univoc la concluzia că au urmărit incitarea publicului la ură, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 369 Cod penal", deci "fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege".
Cele mai recente date prezentate de ONG-ul ActiveWatch, obținute de la Ministerul Justiției, arată că, în 2018, au existat 123 de cauze de soluționat de către procurori cu privire la infracțiunea de incitare la ură sau discriminare, dintre care 62 introduse pe parcursul anului 2018. Dintre acestea, 41 de cauze au fost soluționate până la finalul anului 2018, o singură cauză fiind trimisă în judecată (cea prezentată mai sus) și rămânând de soluționat 60 de cazuri, dintre care 11 cu autor necunoscut. Cu privire la infracțiunile prevăzute de legislația care interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, au existat 42 cauze de soluționat, din care, în 2018, au fost soluționate 8, una singură prin trimitere în judecată (cazul de la Alba Iulia), rămânând 27 de cauze de soluționat, dintre care 10 cu autor necunoscut.
Potrivit documentelor procesului primei condamnări de acest tip, Serviciul Arme al Poliției Teleorman s-a sesizat din oficiu în primăvara anului 2015 după ce "inculpatul D.L.F., zis Hitler", pe atunci elev în clasa a XI-a la un liceu din Alexandria (în prezent student), a postat pe contul său personal de Facebook, cu numele SVEN HASSEL, "mai multe fotografii în care apare îmbrăcat în haine tipic militare, având un pistol în mână, precum și o scurtă filmare video, în care se vede o mână și un pistol cu aceleași caracteristici, cu care execută 3-4 focuri", precum și "mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie romă".
În consecință, i s-au întocmit dosare penale pentru 3 fapte: deținere fără drept de armă letală, incitare la ură sau discriminare și punerea în circulație de simboluri fasciste, rasiste și xenofobe.
"(...) mesajele sunt de amenințare la adresa unei persoane de sex feminin, la adresa căreia folosește expresii triviale. Există și fotografii însoțite de mesaje precum: „Paște fericit tuturor ROMÂNILOR! Multă m..e țiganilor!!!” sau „Moartea cioro...r!!!” (făcând referire la persoanele de etnie romă), dar și „moartea țiganilor, moartea curv...r!!!”. Una dintre fotografiile postate în spațiul public reprezintă o persoană de sex feminin, asupra căreia este îndreptată o armă militară, pe fundal este svastica, simbol al nazismului, iar mesajul este „femeia este cel mai jegos, pervers și trădător animal! Majoritatea ar trebui împușcate!!”. (...)", se mai menționează în documentele citate.
Procurorii au mai notau că o mare parte din fotografiile postate de inculpat în spațiul public reprezintă medicamente antidepresive, pe ale căror cutii era desenată svastica, medicamente pe care acesta le lua în mod frecvent, fiind diagnosticat cu "tulburare depresivă majoră" și luat în evidențele Spitalului de Psihiatrie Poroschia.
"Deoarece în cursul lunii mai 2015 inculpatul afirmase în fața unor colegi că deține un pistol și muniție, iar în una din postările pe rețeaua de socializare distribuise un mesaj de amenințare la adresa fostei sale iubite, organele de poliție au luat măsuri de identificare a locațiilor în care se poate găsi acesta și s-a solicitat Judecătoriei Alexandria emiterea unor mandate de percheziție domiciliară", se afirmă în documente. La percheziție a fost descoperită arma postată pe Facebook, care s-a dovedit a fi una neletală, de agrement, cu bile de cauciuc, pentru care legea nu impune autorizație, astfel că dosarul pe această temă a fost clasat. În laptop i-au fost găsite inculpatului "informații și imagini cu și despre simboluri ale fascismului, a căror deținere este interzisă de lege".
"Cu ocazia audierii, inculpatul D.L.F. a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, declarând că este un fan al lui Hitler și a tot ce înseamnă fascism, că este născut în aceeași zi cu acest personaj, este idolul său, iar postările care incită la ură și discriminare le-a făcut pe fondul unei depresii de care suferă după ce s-a despărțit de iubita sa. Acesta și-a dat consimțământul scris pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, care să stabilească dacă inculpatul avea sau nu discernământul faptelor sale în raport de comiterea faptelor. Din concluziile Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică (...) a SML Teleorman rezultă că inculpatul D.L.F. a prezentat la data comiterii faptei, cât și în prezent, diagnosticul de XXX, a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor sociale negative ale faptelor pentru care este cercetat și față de care discernământul a fost scăzut și comisia a recomandat măsura de siguranță prevăzută de art. 109 Cp, respectiv obligarea la tratament medical (...), instanța dispunând obligarea provizorie la tratament medical a inculpatului, cu toate obligațiile care decurg de aici, până la însănătoșire sau la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol", mai menționează sursele citate.
Inculpatul a fost trimis în judecată în decembrie 2016. Procesul a trenat până la începutul lui 2019, din cauza dificultății citării unor martori și a procedurilor legate de expertiza psihiatrică (al cărei raport a fost și contestat), iar în februarie anul trecut avocatul inculpatului a anunțat instanța că acesta a plecat în Florida, SUA, pentru a se angaja și a obține rezidența permanentă peste Ocean. În consecință, procurorul a cerut și a obținut emiterea unui mandat de arestare pe numele acestuia de la Judecătoria Alexandria, pentru sustragere de la judecată, măsură revocată ulterior de Tribunalul Teleorman, inculpatul întorcându-se în țară în toamna anului trecut.
Tot atunci, inculpatul a cerut recuzarea judecătorului de caz, Samir Bosoc, "apreciind că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată, având în vedere și exprimarea nemulțumirii în ședință publică a domnului judecător față de decizia penală pronunțată de Tribunalul Teleorman prin care s-a admis contestația formulată de inculpat împotriva încheierii prin care s-a admis din oficiu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, că a respins solicitarea de probatorii și consideră că se va pronunța o hotărâre de condamnare cu executare față de inculpat".
Cererea de recuzare a judecătorului Samir Bosoc a fost respinsă. Instanța a respins, în februarie 2020, și solicitarea inculpatului de sesizare a Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate în privința mai multor articole din OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, articole care, potrivit solicitării, ar încălca mai multe drepturi prevăzute de Constituție, respectiv libertatea de exprimare, libertatea conștiinței, dreptul la viață intimă, familială și privată, dreptul la informație, dreptul la învățătură, accesul la cultură și inviolabilitatea domiciliului.
Acum, Judecătoria Alexandria l-a condamnat în primă instanță pe D.L.F. la 4 ani de închisoare cu executare pentru incitare la ură sau discriminare și afișare de simboluri fasciste, plus 5 ani de interzicere a dreptului de a fi ales în funcții publice și de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat. Instanța a dispus și obligarea inculpatului la tratament medical până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.
Motivarea sentinței a fost redactată luna trecută, iar judecătorul Samir Bosoc a menționat în ea ca argument inclusiv hotărâri CEDO împotriva statului român cu privire la "abuzurile poliției asupra comunităților de romi".
"În raport de probatoriul administrat fapta este pe deplin dovedită. Nucleul vinovăției cu care a comis infracțiunile este suficient de bine conturat și rezidă în reaua-credință manifestă a inculpatului. Infracțiunile motivate de ură reprezintă o preocupare serioasă în lume, iar obiectivul abordării și combaterii adecvate a infracțiunilor cu motivație discriminatoare este asumat la nivel internațional, precum și la nivel național în multe țări care au adoptat acțiuni și/sau politici strategice specifice. România a primit în repetate rânduri critici cu privire la insuficiența acțiunilor pentru combaterea fenomenului. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis hotărâri împotriva României în mai multe cauze referitoare la abuzurile poliției asupra comunităților de romi și/sau la prezența discriminării și prejudecăților în sistemul de justiție. În aceste cazuri, România a eșuat lamentabil să înfăptuiască justiția și, în schimb, a înrăutățit și mai mult situația, adăugând la încălcarea inițială a drepturilor", scrie în motivarea sentinței.
Potrivit documentului citat, „infracțiuni motivate de ură” (în engleză hate crimes) reprezintă un termen-umbrelă care se referă la toate acele infracțiuni comise de făptuitor pe baza unei motivații discriminatoare. Chiar dacă nu este menționată expres în legislația națională, categoria de infracțiuni motivate de ură (denumite în continuare IMU) ajută practicienii și teoreticienii din domeniul dreptului penal să abordeze un tip de infracțiuni pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului și organizații internaționale le-au evidențiat ca având un impact negativ deosebit asupra societăților democratice.
Motivarea menționează Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
"Decizia-cadru obligă statele membre să se asigure că dreptul lor penal cuprinde sancțiuni penale efective, proporționale și disuasive pentru o serie de fapte, cum ar fi instigarea publică la violență sau ură împotriva unor grupuri protejate, apologia, negarea sau minimalizarea în mod public a gravității crimelor de genocid, a crimelor contra umanității și a crimelor de război atunci când acest comportament este de natură să incite la ură sau violență împotriva grupurilor protejate. În înțelegerea Deciziei-cadru, o pedeapsă penală care să fie efectivă, proporțională și disuasivă pentru faptele prevăzute în conținutul ei este acea pedeapsă al cărei maxim special este cel puțin închisoarea de la 1 până la 3 ani", se arată în document.
"La luarea unei hotărâri se va avea în vedere și convingerea instanței că amenințările cu moartea adresate romilor și femeilor ar putea avea finalitatea urmărită de inculpat, care nu manifestă niciun regret față de faptele deduse judecății sau față de faptele săvârșite de-a lungul timpului", se mai argumentează în motivare.
Instanța a conchis că îndreptarea inculpatului nu se poate face decât în urma executării unei pedepse cu închisoarea.
"Personalitatea umană este guvernată de convingerile de viață care ne-au fost date de părinți, educatori și societate. Asociate acestor convingeri sunt sentimentele noastre, iar convingerile și sentimentele ne determină conduita. Pe măsură ce conștientizăm acest mecanism psihologic, ne vom centra pe schimbarea convingerilor pentru a scăpa de sentimentele de vinovăție atunci când nu e cazul să păstrăm vechile convingeri. Inculpatul, înainte de a se simți vinovat pentru comportamentul lui, va trece la schimbarea acestuia, chiar la “repararea trecutului”, atâta vreme cât mai are încă timp să facă ceva. Pentru aceste motive, instanța constată că inculpatul are responsabilitatea faptelor sale, iar acest lucru va duce la aplicarea unei pedepse egală cu maximul special al fiecărei infracțiuni, întrucât numai o perioadă de detenție ar putea avea ca rezultat îndreptarea comportamentului acestuia și respectarea dreptului la integritate corporală al apropiaților acestuia", se mai arată în motivarea sentinței.
