Șefii din instituțiile publice care ocupă în prezent posturile de conducere în baza unei diplome de licență echivalată cu studii de master, diplomă obținută pentru învățământ superior de patru ani anterior aplicării sistemului Bologna, vor primi un termen de 3 ani pentru a-și completa studiile, astfel încât să nu-și piardă funcțiile, a transmis Ministerul Educației către Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Ministerul Educației va emite norme tranzitorii până la data de 4 septembrie, astfel încât intrarea în vigoare a noii legi a educației, cea care schimbă regulile, să nu afecteze șefii aflați în funcții.
Documentul de mai jos, cu poziția Ministerului Educației a fost transmis de către Federația Națională a Sindicatelor din Administrație sindicatelor afiliate.
De unde a apărut problema
Potrivit informațiilor Profit.ro, unele ministere au cerut deja tuturor șefilor din instituție să prezinte, până la finalul acestei luni, la Departamentul de resurse umane, dovada absolvirii de studii de master sau a unei diplome de licență pentru învățământ superior pe durată de 5 sau 6 ani, caz în care se mai aplică exceptarea de la noua regulă, iar diploma de licență mai poate fi echivalată studiilor de master.
Documentul oficial intrat în posesia Profit.ro nu face însă referire la vreo aplicare doar pentru viitor, ci dimpotrivă, toți șefii sunt chemați să vină să prezinte rapid actele - VEZI MAI JOS
Dacă ar fi fost aplicată, această nouă restricție ar fi putut duce la eliberarea din funcție a unui număr semnificativ de șefi din instuțiile statului, urmând ca posturile să fie ocupate ulterior de alte persoane, prin concurs sau prin detașare, un procedeu preferat de conducerile politice, pentru că asigură un control strict asupra persoanelor puse temporar în funcții de conducere.
Tot în această perioadă, se află în lucru la nivelul ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, un proiect de ordonanță pentru reducerea cheltuielilor publice, care limitează numărul de posturi de șefi în administrația publică, inclusiv prin desființarea posturilor vacante de execuție (implicit și a celor de conducere care nu mai intrunesc numărul necesar de subordonați) și a poziției de șef birou din sistemul administrației publice. Proiectul a generat nemulțumire masivă în rândul angajaților din sectorul public și a fost printre cauzele protestelor recente ale angajaților din Ministerul Finanțelor și ANAF.
Problema este cauzată de noua Lege a învățământului superior
Noua Lege a învățământului superior (199/2023) intră în vigoare de la 3 septembrie și prevede norme mai restrictive în ceea ce privește recunoașterea diplomelor de master.
Potrivit Codului administrativ, în prezent, pentru ocuparea unei funcții publice de conducere, candidații trebuie să fie absolvenți cu diplomă ai studiilor universitare de master în domeniul administrației publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice sau cu diplomă echivalentă.
Legea educației încă în vigoare prevede că diploma de absolvire sau de licență a absolvenților învățământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.
Noua lege a învățământului superior abrogă însă această posibilitate de echivalare, care mai rămâne doar pentru diploma de licență a absolvenților unor programe de studii de 5 sau 6 ani din cadrul învățământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.
