Cărțile de identitate vor fi schimbate cu cărți electronice, care pot fi eliberate de la naștere, la solicitarea părinților, acestea urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcție de vârsta titularului. Pe cartea electronică de identitate vor fi datele titularului care sunt și acum în actul de identitate, precum și date biometrice, respectiv imaginea facială și amprentele de la două degete. După introducerea cărții electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate, potrivit unui proiect de lege adoptat marți de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.
De ce este important: Începând cu 2 august 2021, România este obligată să emită cartea electronică de identitate, potrivit regulamentului UE în domeniu.
Proiectul care stabilește cadrul legal pentru intriducerea cărții de identitate electronice a fost transmis Parlamentului în octombrie 2017, când a fost adoptat de Guvern, care între timp se pregătește să aducă noi modificări cadrului legsislativ privind cartea de identitate electronică.
Prin proiectul de lege se introduce, pentru prima dată, posibilitatea eliberării unei cărți de identitate simplă sau cărți electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinți. Astfel, vor putea fi eliberate cărți de identitate cu valabilitate de 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani, cu valabilitate de 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani și cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.
Cartea electronică de identitate va conține date în format tipărit sau în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.
În format electronic vor fi înscrise: datele din formatul tipărit, respectiv numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, data și locul nașterii titularului, semnătura olografă a titularului, imaginea facială, Codul Numeric Personal și adresa de domiciliu, cu excepția semnăturii olografe a titularului; prenumele părinților titularului; un certificat și, după caz, certificate calificate, prevăzute de Legea 455/2001 privind semnătura electronică; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Persoanele care, din motive religioase sau de conștiință, refuză cartea electronică de identitate, vor putea obține o carte de identitate simplă. Portrivit noilor prevederi pregătite de Guvern, cartea de identitate simplă nu va permite însă libera circulație în baza actului de identitate, nefiind prevăzută cu cip.
Cartea electronică de identitate va asigura și funcționalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate. Astfel, ”funcționalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris în cip. Cardul național de sănătate își încetează valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate.
Punerea în circulație a cărții electronice de identitate și a cărții de identitate simple va fi realizată eșalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărți electronice de identitate sau a primei cărți de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor cu suportul tehnic necesar.
Producerea cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență vor fi realizate centralizat, de către Imprimeria Națională.
Titularul unui document electronic ar urma să se poată autentifica on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice - bancare, fiscale, sociale, financiare, educaționale, precum și să utilizeze semnătura electronică bazată pe certificat calificat.
