Omul de afaceri Ion Țiriac a fost autorizat să construiască 198 de apartamente în continuarea complexului Stejarii din nordul Bucureștiului, definitivat acum un deceniu. Noua investiție ar putea depăși 100 milioane de euro, potrivit calculelor Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Luna trecută, o companie membră a Țiriac Group a primit autorizație de construire din partea Primăriei Sector 1 pentru realizarea unui complex rezidențial format din cinci blocuri cu patru etaje și etajul 5 retras, cu un total de 198 de apartamente.
Proiectul se desfășoară pe un teren de circa 2,4 hectare, amplasat în continuarea zonei de agrement Stejarii Country Club din Pădurea Băneasa. În trecut, pe acest teren funcționau serele fermei Avicola.
„În acest moment lucrăm la proiectul de dezvoltare rezidențială într-o singură fază, însă echipa Țiriac Imobiliare încă analizează parametrii și factorii ce trebuiesc luați în calcul pentru finalizarea unui proiect sustenabil“, au transmis, pentru Profit.ro, reprezentanții Țiriac Imobiliare. Extras PUZ Stejarii 2
Realizarea unei faze a doua a complexului Stejarii a fost anunțată de mai mult timp, însă a fost amânată. Prima etapă are în componență opt clădiri cu 285 de apartamente de lux, a căror dezvoltare a costat peste 200 milioane de euro.
Printre locuitorii complexului se numără însuși Ion Țiriac, fiul său, Ion Alexandru Țiriac și fostul internațional Cristian Chivu. Ion Țiriac a comercializat o mică parte din locuințe încă din timpul construcției, însă după finalizarea complexului și începutul crizei imobiliare și-a orientat afacerea exclusiv către închiriere, soluție anunțată și pentru faza a doua.
Amplasamentul terenului pentru Stejarii 2
Strada Jandarmeriei, unde este amplasat proiectul lui Ion Țiriac, a devenit un punct de interes pentru investițiile imobiliare după inaugurarea complexului rezidențial Stejarii. În această zonă sunt în pregătire o serie de proiecte rezidențiale noi. În 2018, belgienii de la Speedwell au cumpărat de la Immofinanz două terenuri pe această stradă, unde vor să investească 100 milioane de euro în circa 800 de apartamente. În spatele belgienilor, dezvoltatorul imobiliar Willbrook, controlat indirect de miliardarul israelian Eyal Ofer, pregătește un ansamblu cu circa 100 de apartamente, iar lângă, ciprioții de la Demetra Investments, al căror principal acționar este Logicom – unul dintre cei mai mari distribuitori IT&C din România, vor să construiască șase blocuri cu aproximativ 350 de apartamente. Tot aici, o companie a grupului austriac A-Heat, care deține și complexul de wellness Therme din Balotești, a fost autorizată, recent, să construiască un ansamblu rezidențial cu 211 apartamente.
Profit în scădere
Țiriac a încasat în 2018, ultimul an de raportare, un profit cu 2,5% mai mic din afacerea Stejarii, cu apartamente de lux destinate închirierii, o atenuare a scăderii consemnate în 2017. În paralel, cifra de afaceri a crescut cu 6,2%.
Complexul Stejarii a generat în 2018 un profit net de circa 4,2 milioane euro, față de 4,3 milioane euro un an mai devreme, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice. În același an, cifra de afaceri a ansamblului rezidențial a urcat la nivelul de 6,9 milioane euro.
Chiriile practicate de grupul Țiriac în Stejarii pornesc de la 1.000 de euro/lună pentru un apartament cu două camere și ajung la 6-7.000 de euro pentru penthouse-uri. Țiriac a reușit să-și sporească numărul de chiriași, după deschiderea complexului de agrement Stejarii Country Club, o investiție de 18 milioane de euro inaugurată la sfârșitul lui 2013.
La acest moment, cel mai avansat proiect al diviziei imobiliare Țiriac este turnul de birouri Țiriac Tower, care se construiește în apropiere de sediul Guvernului, în zona Piața Victoriei, cu 3 corpuri de clădire de 5, 8, respectiv, 12 etaje plus cinci în subsol, investiție de circa 30 milioane euro, proiect estimat să fie livrat la finele acestui an. Proiectul ar urma să îi aducă omului de afaceri câte 3,6 milioane de euro pe an, conform anunțurilor de închiriere promovate pe piață.
Ion Țiriac a început, în decembrie 2019, demolarea fostei întreprinderi de Fabricație și Montaj Ascensoare (IFMA), de lângă Podul Grant. „Suntem în fază avansată de desființare a turnului de ascensoare și lucrăm la un proiect care vizează redarea în circuitul urbanistic a acestei zone de referință pentru București“, mai spun reprezentanții Țiriac Imobiliare.
Pe acest amplasament au fost proiectate clădiri cu înălțimi de până la 80 de metri, dar și imobile cu nivel redus, cu locuințe terasate. Imobilele ar putea avea grădini verticale și piscine construite pe acoperiș. O variantă alternativă presupunea integrarea în proiect a turnului IFMA de 114 metri, folosit în regimul comunist pentru testarea ascensoarelor, însă aceasta a fost eliminată.
Anul trecut, Țiriac a pus în dezbatere publică primele detalii ale unui complex ce prevede construcția a 27 de tronsoane de clădiri de până la 20 de etaje și care va cuprinde locuințe, birouri, un mall și un hotel, în imediata vecinătate a centrului expozițional Romexpo din Capitală.
Ansamblul ar urma să fie dezvoltat pe un teren format din trei loturi cu o suprafață cumulată de 6,9 hectare ce aparține companiei Auto Rom, unde Țiriac Auto are reprezentanțe și service-uri auto pentru Mercedes-Benz, Mitsubishi și Hyundai. Planul Urbanistic Zonal prezentat de grupul lui Ion Țiriac nu a uitat de componenta auto, pentru care este rezervată o clădire cu spații de prezentare, comercializare auto și service cu șapte stații.
În București sunt în pregătire zeci de ansambluri rezidențiale medii și mari, o dovadă a revenirii încrederii în piață, sentiment care s-a reflectat în volumul de vânzări de proprietăți din primul trimestru. În ciuda evoluției pozitive de la începutul anului, investitorii imobiliari preconizează o scădere a volumului de tranzacții în următoarea perioadă din cauza epidemiei de coronavirus.
Numărul tranzacțiilor imobiliare și-a continuat, în luna mai, scăderea abruptă începută în aprilie, de această dată fiind raportat un minus de 27,8%, comparativ cu luna mai a anului trecut, până la circa 32.000 de contracte, o urmare așteptată pe fondul restricțiilor impuse în timpul stării de urgență, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Volumul de tranzacții din primele cinci luni este în scădere și el, cu 4,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, în contextul în care primul trimestru din 2020 a adus cu 14,7% mai multe tranzacții imobiliare decât în perioada similară din 2019.
Prima lună din acest an a început în creștere, cu peste 35.000 de contracte de vânzare-cumpărare semnate, un avans de 14,6% comparativ cu aceeași lună din 2019. Februarie a continuat creșterea, cu un avans de 21,5%. În martie, deși la jumătatea lunii a fost declanșată starea de urgență, românii au încheiat peste 48.000 de tranzacții, cu 8,6% peste volumul lunii corespondente din 2019. Numărul tranzacțiilor imobiliare s-a prăbușit în luna aprilie cu 33,8%, până la circa 27.000 de contracte.
Numărul tranzacțiilor imobiliare a revenit pe creștere în iulie 2019, după ce a scăzut 12 luni consecutive, din iulie 2018 în iunie 2019, cu procente cuprinse între 7% și 35% an la an. Anul trecut au fost încheiate circa 540.000 de tranzacții, cu 4,1% mai puține decât în 2018.
