Printre altele, Consiliul General a aprobat studiul de fezabilitate pentru extinderea tramvaiului în Piața Unirii, mai exact despre conectarea infrastructurii de tramvai de pe B-duI Regina Maria, din zona terminalului de tramvai Piața Unirii, cu infrastructura de tramvai existentă pe B-dul Corneliu Coposu, din zona intersecției cu Str. Sf. Vineri, prin traversarea zonei Pieței Unirii cu linie de tramvai.
Astfel se va putea ajunge de pe Șoseaua Colentina/ Șoseaua Pantelimon în Rahova.
Valoarea investiției este estimată la 306 milioane lei, iar termenul de finalizare 18 luni.
Linia nouă de tramvai ar urma să plece de la Piața Sf. Vineri, să treacă pe bd. Corneliu Coposu, prin Piața Unirii, prin fața Hanului lui Manuc, apoi pe lateralul parcului, până la baza Dealului Mitropoliei, unde se unește cu linia care vine din Rahova.
O nouă stație este propusă de-a lungul acestei extinderi, în interiorul scuarului din fața Hanului lui Manuc. Noua linie de tramvai va avea o lungime de 1,2 km. Proiectul propune și modernizarea stațiilor existente la cele trei terminale.
Un proiect de hotărâre privind declanșarea procedurii de expropriere pentru imobilele de pe amplasamentul viitorului pasaj rutier din intersecția dintre Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan Bârzești și strada Ion Iriceanu a fost votat în ședința Consiliului General al Municipiului București de astăzi, 30 septembrie.
Construirea pasajului are ca obiectiv decongestionarea traficului din această zonă și „continuarea procesului de dezvoltare, modernizare și reabilitare a infrastructurii” Sectorului 4, potrivit referatului de aprobare.
Totodată, pasajul Olteniței va închide inelul median de circulație al Capitalei.
Valoarea exproprierilor pentru construirea pasajului rutier din intersecția dintre Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan Bârzești și strada Ion Iriceanu este de 539.603 lei. Această sumă va fi asigurată din fondurile proprii ale Sectorului 4 și urmează să fie virate până la data de 31.12.2026.
Tot astăzi a fost aprobat și un proiect de modernizare a Podului Opera, care trece peste râul Dâmbovița, în Piața Operei.
Podul a fost expertizat în 2023 și încadrat în categoria „nesatisfăcător”, fiind în stare avansată de degradare, se arată în referatul de aprobare a proiectului. Lucrările de reabilitare sunt estimate la 107 milioane lei, iar termenul de execuție 2 ani.
Podul a fost construit în etape succesive. Prima etapă, în 1986, odată cu amenajarea complexă a râului Dâmbovița, când a fost construit tronsonul de pod din zona de mijloc, cu lățimea de 37,60 metri. În 1993, podul a fost lărgit, adăugându-se două tronsoane, în amonte și în aval, ajungându-se la o lățime totală de 124,79 metri.
Consiliul General a aprobat și reamenajarea Căii Grivița, între strada Buzești și bd. Ion Mihalache. Valoarea investiției este de 231 milioane lei, iar termenul de execuție a lucrărilor – 20 de luni, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobați. Lucrările vizează modernizarea trotuarelor, a carosabilului, amenajarea unor noi spații verzi și piste pentru biciclete.
Artera este degradată, nu are piste pentru biciclete, traficul este blocat, se arată în referatul de aprobare a proiectului. Pista de biciclete care va fi amenajată va avea peste 22.000 de utilizatori/an.
Consiliul General a aprobat și modernizarea bd. Ion Mihalache. Valoarea investiției este de 103 milioane lei, iar termenul de execuție este de 10 luni. Lucrările vizează modernizarea trotuarelor, a carosabilului, amenajarea unor noi spații verzi și piste pentru biciclete.
Pista de biciclete care va fi amenajată va avea peste 43.000 de utilizatori/an, estimează reprezentanții Primăriei Capitalei.
Consiliul General a aprobat asocierea dintre Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 6 pentru realizarea unui Plan Urbanistic Zonal în vederea „integrării obiectivului Penetrația Pasaj Ciurel – Drumul Național Centura București, in infrastructura rutiera existenta în Sectorul 6”.
Inițiativa vine la mai bine de un deceniu de la anularea definitivă în instanță a vechiului PUZ, pe fondul unor vicii de legalitate ale documentației.
Pasajul Ciurel a fost început în 2014, pe vremea fostului primar Sorin Oprescu și a fost inaugurat parțial pe finalul mandatului Gabrielei Firea. Supranumit „cel mai scump viraj la stânga”, Podul Ciurel a fost ridicat în urma unei investiții de circa 55 de milioane de euro, însă fără ca legătura planificată spre Centura București și autostrada A1 să mai fie construită.
















