Documentul arată că aceste modele pot spori viteza, amploarea și gradul de sofisticare a atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european.
La elaborarea analizei tehnice care fundamentează avertismentul din perspectiva stabilității financiare au participat și experți ai Băncii Naționale a României.
Avertismentul este un instrument preventiv de politică macroprudențială, adresat autorităților și instituțiilor financiare în vederea consolidării rezilienței. Acesta nu anunță producerea unui incident și nu anticipează inevitabilitatea unui blocaj sistemic a sectorului financiar. Identificarea și comunicarea din timp a riscurilor reprezintă o condiție pentru prevenirea acestora și pentru limitarea efectelor potențiale.
Preocuparea pentru aceste riscuri nu este una recentă. BNR monitorizează permanent riscurile operaționale și cibernetice prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare, chestionare și analize tematice privind digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale. Instrumentele folosite includ atât exerciții de testare la stres a sectorului bancar din perspectiva riscului cibernetic, cât și, distinct, teste avansate de reziliență cibernetică.
Aceste din urmă teste sunt efectuate cu regularitate, încă din 2024, de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice la nivel național și simulează tehnicile utilizate de atacatori avansați. Cel mai recent exercițiu nu a evidențiat vulnerabilități operaționale semnificative la nivelul entităților evaluate, instituțiile de credit fiind, în general, pregătite să activeze planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a crizelor.
Cadrul de reglementare european impune instituțiilor financiare obligații stricte privind reziliența operațională digitală. Astfel, băncile trebuie să demonstreze nu doar că dispun de măsuri eficiente de protecție, ci și că pot asigura continuitatea serviciilor critice sau, după caz, restabilirea lor rapidă în urma unor incidente sau evenimente perturbatoare, prin testarea periodică a capacității lor operaționale.
Numerarul rămâne însă o componentă esențială a sistemului monetar, iar asigurarea accesului populației și agenților economici la numerar este una dintre preocupările constante ale BNR, în concordanță cu nevoile reale ale acestora. Accesul la numerar are un rol important în asigurarea participării la activitățile economice, cât și ca instrument de asigurare a incluziunii financiare, în special în regiunile cu infrastructură financiară slab dezvoltată. Pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanțe normale, acesta se poate dovedi relevant în situații de criză, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice. Tema specială privind accesul la numerar, publicată de BNR în Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024, arată că numerarul în circulație ajunsese la 120,3 miliarde lei, iar gradul său de disponibilitate era de 98 la sută. Rețeaua de bancomate acoperea aproximativ 13,4 milioane de persoane, respectiv 71 la sută din populația rezidentă de peste 15 ani, toate localitățile urbane dispunând de cel puțin un bancomat. Raportat la populație, rețeaua din România este comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia, deși persistă diferențe de acces în zonele rurale.
Numerarul și serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare. Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate sprijini continuitatea plăților esențiale în situații excepționale, însă deținerea unor sume mari în afara sectorului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere, în condițiile în care stabilitatea sistemului bancar românesc este un fapt dovedit. Depozitele eligibile beneficiază de protecția schemei de garantare în limita echivalentului a 100.000 euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.
Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
