Pregătirea profesorilor din ciclul primar și gimnazial trebuie schimbată, pentru ca toți elevii să fie puși în valoare, să aibă încredere în ei și să-și dezvolte competențele, deoarece bazele succesului în viață se pun în clasele I-VIII, recomandă specialiștii prezenți la evenimentul ”Educația sursa de profit pentru companii, performanță pentru România”, organizat de Profit.ro.
Recomandările vin în contextul în care în România elevii nu merg cu plăcere la școală, nu au încredere în ei, 40% dintre copii de 14 ani sunt analfabeți funcțional, iar tinerii absolvenți de facultate sunt lipsiți de interes și nu au capacitate de învățare.
”Americanii spun că educatia este singurul lucru care poate fi schimbat ca economia să crească, iar educația de calitate este efectuată de profesori foarte buni. Impactul în economie este al profesorului, un profesor bun își va lăsa amprenta în economie indiferent ce materie are de predat, ce curriculă are, ce dotări are în școală sau câți elevi are în clasă, poate să aibă 10 elevi, 20 sau 30. Dacă este un profesor deosebit el își va lăsa amprenta pe toți acei copii”, a declarat în cadrul conferinței Măriuca Talpeș, președinte Intuitex.
Ea spune că economia cere trei lucruri: literacy (alfabetizare), numeracy (artimetică), problem solving (rezolvarea de probleme), competențe care se dezvoltă la vârste mici și care cresc exponențial șansele copiilor de a avea salarii din ce în ce mai mari când sunt adulți.
”Din statisticile OECD reiese că România are 40% dintre copii de 14 ani analfabeți funcțional, deci la clasa a VIII-a, 40% din elevi înțeleg literele dar nu pot citi texte, nu pot face contextualizări și nici calcule matematice simple. Acestea se agravează în liceu și ajungem la un procent mai mare la terminarea liceului și nu pot fi salvați până în clasa a XII-a. În România problema majoră este la clasele I-VIII, avem aproape jumătate de generație care nu știu cum poate fi salvată în liceu și facultate”, mai spune Măriuca Talpeș.
Cu toate acestea, 96% dintre profesorii din România se consideră foarte buni, potrivit unui studiu citat de Talpeș.
CITEȘTE ȘI Tot mai mulți părinți nu-și mai influențează copiii să devină medici sau IT-iști și îi duc la evaluări vocaționale ”Trebuie să avem personal pregătit. Cel mai bun evaluator al unui profesor este elevul. Există o minoritate de profesori buni în Romînia. Lucrul cel mai grav pe care nu-l formează școala este încrederea în sine, avem un sistem bazat pe competiție. Eticheta de elev slab este pusă din clasa I. Învațătoarea lucrează cu trei-patru copii, iar restul sunt etichetați ca și copii slabi. Întrebarea este cum facem profesorii să pună în valoare toți copii”, a spus Talpeș.
Daniela Vișoianu, președintele Federației Coaliției pentru Educație, spune că în condițiile în care avem o problemă majoră de demografie, România își permite analfabetismul funcțional de 40% și abandon școlar de 18%.
Ea spune că o problemă a abandonului școlar este și discriminarea, aflată la un nivel de 60% în clasele primare, acest fenomen putând fi evitat prin grădiniță, unde stau laolaltă copii din diferite medii sociale.
”Este foarte important ca copilul să meargă la grădiniță, să i se imprime o discipină. Prin participarea la grădiniță se reduce nivelul de discriminare (…) copii trebuie pregătiți pentru a crea și a genera valoare”, spune Vișan.
Marian Staș, fondatorul Programului Liderii Mileniului 3, a arătat că fiecare an de școală și educație de calitate înseamnă mai mulți bani în economie.
”Educația este un proces care trebuie să se dezvolte pe întreaga perioadă a vieții (…) Facem copii, îi dăm la școală, trec de ciclul primar și gimnazial, merg la facultate, îi pregătim pentru examene. În stresul acesta uităm că lucrăm cu oameni, oameni în devenire, a căror personalitate se schițează exact în perioada aceasta și dacă nu reușim să le transmitem acestor copii ce este important, aceștia nu vor reuși să se descopere și de aici aceste statistici sumbre. Sistemul trebuie adaptat la realitățile din prezent: tehologie, globalizare, muticulturalism, pentru că altfel nu dă rezultat. Este foarte importantă familia, școala și grupul”, spune Iusein Ervin, director al Liceului Internațional de Informatică Lumina din București.
Managerul de comunicare al BCR, Nicoleta Deliu, spune că lipsurile pe zona de soft skills, care se construiesc la vârste mici, creează un decalaj foarte mare în economie.
”Ne lipsește zona de soft skills, iar aceasta se construiește în învățământul primar, poate pănă la liceu. Asta ne dă nouă un gap (decalaj - n.r.) foarte mare, poate de 5-6-7 ani. În acest moment economia României nu își permite acest gap, idea noastră a fost să investim în studenți, facem niște programe de creștere a abilităților necesate la angajare”, spune Deliu.
Ea arătat că doar 51,6% dintre studenții români își găsesc de muncă după terminarea facultății, față de media UE de 66%.
CITEȘTE ȘI Mihnea, EY: Companiile sunt într-un ”război” pentru găsirea și păstrarea talentelor, banii sunt excluși din ecuație La rândul său, Cristina Săvuică, Chief Happiness Officer la firma de consultanță Lugera - The People Republic spune că tinerilor absolvenți le lipsește și interesul.
”Din 100 de studenți pe care îi chemăm la interviuri se prezintă 28, închipuiți-vă că sunăm 300, 100 confirmă, și apoi nu vin. Le dăm și a doua oară o șansă. Asta nu este o problemă care se rezolvă în facultate, ci undeva acasă sau în școala primară. Foarte importantă este și capacitatea continuă de învățare. Facultățile au acea practică obligatorie, iar studentii vin doar să ceară adeverința, nu să facă practică efectiv. Nu au acea dorință să învețe, să vadă cum este într-o companie, dacă li se potrivește”, arată Săvuică.
Ea spune că Lugera a avut studenți în internship care nu au curajul să răspundă la telefon sau să scrie un email.
De asemenea, Talpeș a prezentat date dintr-un studiu realizat de Coaliția pentru Dezvoltarea României, împreună cu Millward Brown, în rândul a 450 de companii din România, care și-a propus să vadă dacă tinerii angajați, absolvenți de facultate, corespund competențelor dorite de companie.
Astfel, 7 din 10 companii spun că le-a fost greu și foarte greu să recruteze, procesul de recrutare a durat circa 8 luni, au văzut în medie 14 candidați, au apreciat mai mult absolvenții de matematică, informatică, științele naturii și inginerie. Concluziile: 28% aveau experiență zero, unii aveau experiență în alte domenii decât jobul pentru care au aplicat.
CITEȘTE ȘI PwC: Peste jumătate dintre directorii de firme din România vor să facă angajări în acest an ”Dorința companiilor era să aibă experiență practică, valori personale și organizare. Ca și trend, până în 2030 în piața muncii va cere o creștere de 9,5% pe zona științe, matematică, informatică, inginerie, față de 2-3% orice altceva, spre exemplu pe domeniul farmacii va fi o scădere”, a mai spus Talpeș.
Profit.ro pregătește, pentru 2016, o serie de evenimente (conferințe, forumuri și workshop-uri) unde vor fi abordate doar subiectele care contează cu adevărat pentru mediul de business, pentru diverse industrii sau pentru viața socială în general.
Profit.ro este o publicație lansată de mai mulți jurnaliști cu experiență în presa economică din România, care funcționează ca o platformă online, completată de secțiuni cu instrumente utile pentru publicul interesat de produse financiare, investiții, oportunități de afaceri.
